Conform Cursdeguvernare.ro: Uniunea Europeană a atins în anul 2025 un minim istoric în ceea ce privește dependența de cărbune pentru producția de energie electrică, conform datelor analizate. Ponderea totală a acestui combustibil fosil în mixul energetic al blocului comunitar a scăzut sub pragul de 10% în 2024, urmând să atingă noi minime în anul curent.
Astfel, în 2025, centralele electrice pe huilă au contribuit cu doar 3,7% la producția totală brută de energie electrică, echivalentul a 105,6 TWh. Lignitul, un alt tip de cărbune, a înregistrat o pondere de 5,5%, respectiv 154,2 TWh. Aceste cifre marchează o reducere semnificativă față de anii precedenți, reflectând traiectoria de tranziție energetică a Uniunii Europene.
Declinul accelerat al cărbunelui
Tendința de scădere a utilizării cărbunelui în producția de electricitate nu este nouă, însă ritmul accelerat din ultimii ani subliniază progresele realizate. Deciziile politice și economice au favorizat alternativele mai curate, punând presiune pe centralele pe cărbune, adesea considerate cele mai poluante surse de energie. De asemenea, creșterea prețurilor certificatelor de carbon a contribuit la descurajarea investițiilor în această tehnologie.
Anul 2024 a fost un punct de cotitură, marcând prima dată când contribuția totală a cărbunelui la producția de electricitate a UE a coborât sub 10%. Evoluția din 2025 confirmă această tendință descendentă, consolidând poziția UE în eforturile sale de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Acest declin este vital în atingerea țintelor climatice ambițioase asumate de Uniunea Europeană.
Impactul asupra pieței energetice și a mediului
Reducerea dependenței de cărbune are implicații multiple asupra pieței energetice europene. Pe de o parte, se anticipează o creștere a investițiilor în surse regenerabile, precum energia solară și eoliană, și în tehnologii cu emisii scăzute. Pe de altă parte, eliminarea treptată a centralelor pe cărbune poate genera provocări legate de securitatea energetică și de reconversia profesională a lucrătorilor din acest sector.
Impactul asupra mediului este, însă, cel mai evident beneficiu. Centralalele pe cărbune sunt responsabile pentru o parte semnificativă a emisiilor de CO2, dioxid de sulf și oxizi de azot, poluanți care contribuie la schimbările climatice și la degradarea calității aerului. Prin urmare, scăderea utilizării acestora reprezintă un pas important către un aer mai curat și un mediu mai sănătos pentru cetățenii europeni.
Perspectivele tranziției energetice
Uniunea Europeană și-a setat obiective clare pentru decarbonizarea economiei sale până în 2050. Eliminarea progresivă a cărbunelui este o componentă esențială a strategiei „Green Deal”, care vizează transformarea UE într-o economie modernă, eficientă din punct de vedere al resurselor și competitivă. Tranziția energetică implică investiții masive în infrastructură, cercetare și dezvoltare, precum și politici de sprijin pentru sectoarele afectate.
Datele din 2025 arată că această tranziție este pe drumul cel bun, însă provocările persistă. Adaptarea rețelelor electrice la o pondere tot mai mare a surselor intermitente și asigurarea unei aprovizionări stabile și accesibile cu energie sunt aspecte cheie pentru succesul pe termen lung al acestui demers.
Ponderea totală a cărbunelui în producția de energie electrică a UE, care include atât huila, cât și lignitul, a continuat să scadă în 2025, atingând noi minime istorice și consolidând poziția Uniunii în tranziția către un sistem energetic sustenabil.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
