Piața valutară reacționează nervos la crizele politice din România, deprecierea leului fiind direct proporțională cu durata și imprevizibilitatea instabilității, arată o analiză a unei firme de contabilitate și consultanță fiscală. Studiul, transmis comunității antreprenoriale StartupCafe.ro, vine în contextul deciziei PSD de a-i retrage sprijinul politic premierului liberal Ilie Bolojan. Expertul contabil și consultantul fiscal Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, atrage atenția asupra costurilor ascunse ale haosului politic.
Cum afectează instabilitatea economică leul
Analiza realizată de CC Tax Advisory a examinat fluctuațiile cursului de schimb EUR/RON înregistrate de Banca Națională a României (BNR) în perioadele de schimbări guvernamentale din ultimul deceniu, între 2015 și 2025. Studiul a identificat șapte episoade în care leul s-a depreciat în săptămânile marcate de retrageri de sprijin politic sau moțiuni de cenzură. Concluzia generală este că piața valutară “pedepsește haosul prelungit”.
Datele au fost obținute din comunicatele BNR, rapoarte de presă financiară și arhivele cursului de referință. Astfel, s-a reconstruit cursul EUR/RON la începutul săptămânii în care s-a anunțat schimbarea premierului, cursul din ziua demiterii efective, variația procentuală și numărul de zile necesare pentru revenirea la nivelul anterior crizei. “Zece ani de date spun același lucru: moneda națională nu se teme de moțiunile de cenzură, se teme de haos”, a subliniat Cornelia Năstase.
Impactul asupra antreprenorilor și companiilor
Potrivit analizei, companiile cu contracte în euro, cele cu credite în valută și firmele care importă materii prime sunt cele mai afectate de deprecierea leului. “Pentru ei, fiecare zi de incertitudine politică se transformă direct în costuri crescute”, explică Cornelia Năstase. Ea a mai adăugat că experții recomandă firmelor cu expunere semnificativă la cursul EUR/RON să trateze perioadele de instabilitate ca pe un factor de risc valutar gestionabil, nu ca pe un eveniment de forță majoră.
Instrumentele disponibile, precum contractele forward, opțiunile valutare și conturile multivalută, permit limitarea expunerii fără a depinde de calendarul politic. Analiza arată că durata incertitudinii, nu momentul schimbării, este variabila cu cel mai mare impact asupra cursului. “Datele arată că un episod de tranziție dezordonată la nivelul Executivului produce, în medie, o depreciere a leului de 0,74%, cu vârfuri care depășesc 3% în scenariile de criză combinată — politică și electorală”, a adăugat Năstase.
Recordul de depreciere și lecțiile învățate
Cel mai sever șoc valutar din perioada analizată a fost deprecierea de 3,07% înregistrată în săptămâna demisiei premierului Marcel Ciolacu, în mai 2025. Această situație a fost cauzată de o combinație de factori: un rezultat electoral neașteptat, incertitudinea privind orientarea pro-europeană a României și o coaliție de guvernare care s-a prăbușit. La polul opus, demiterea premierului Florin Cîțu în octombrie 2021 a provocat o variație minimă de 0,09%, deoarece BNR a intervenit pe piață și instabilitatea politică fusese deja anticipată.
Episodul Grindeanu, din iunie 2017, a fost unic prin faptul că un partid și-a demis propriul premier prin moțiune de cenzură. Deprecierea de circa 0,97% a reflectat perplexitatea piețelor față de un eveniment fără precedent. Potrivit analizei, România intră într-o nouă criză politică cu deficitul bugetar cel mai ridicat din Uniunea Europeană și cu o marjă de manevră fiscală mai mică, ceea ce sugerează că amplitudinea potențială a șocurilor este mai mare.
