Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor și candidatul USR la Primăria București, a lansat o critică dură la adresa propunerii recente a premierului Ilie Bolojan privind viitorul buget al Capitalei, accentuând tensiunile existente între guvern și autoritățile locale. Într-o declarație publică, Drulă suspectează intenția autorităților centrale de a limita autonomia financiară a Bucureștiului, într-un moment în care administrația locală își caută modalități de a gestiona eficient resursele într-un context economic dificil.
Proiectul de buget și controlul asupra veniturilor primăriilor
Potrivit propunerii oficiale anunțate recent, bugetul pentru anul 2026 va include o prevedere ce va permite, începând cu anul următor, ca veniturile primăriilor să fie împărțite de către Consiliul General al Capitalei, nu de justiție și de alte organe administrative locale. Această măsură a stârnit rapid reacții vehemente, mai ales din partea celor care consideră că limitează autonomia orașului și pun presiune pe primar pentru a realiza obiectivele finanțate de la bugetul central.
Pentru Cătălin Drulă, această inițiativă reprezintă o încercare de subminare a prerogativelor administrației locale, în condițiile în care primăriile din București se confruntă deja cu multiple provocări, de la infrastructură, la servicii publice și management urban. El a subliniat că „îi atrag atenția premierului că bugetul orașului trebuie să fie stabilit și gestionat de administrația locală, nu de forurile centrale, care astfel își asumă controlul total asupra resurselor destinate capitalei”.
Contextul politic și tensiunile cu guvernul
Tensiunile dintre Primăria București și guvern au izbucnit chiar în ultimele luni, pe fondul disputelor legate de distribuția fondurilor europene, proiectele de infrastructură și reformele administrative. În aceste circumstanțe, inițiativa de a transfera controlul asupra veniturilor primăriilor către Consiliul General al Capitalei este percepută de opoziție ca o încercare a guvernului de a induce o dependență mai mare și de a impune decizii centralizate asupra unei entități alese democratic.
Fostul ministru vizează, totodată, impactul pe termen lung asupra autonomiei bugetare a orașului, având în vedere că Bucureștiul, ca principal centru administrativ și economic al țării, are nevoie de un control clar asupra resurselor pentru a-și putea implementa propriile proiecte în mod independenț. El consideră că orice modificare de acest gen trebuie discutată și aprobată în contextul unui dialog democratic, nu impusă prin ordonanțe de urgență sau alte măsuri administrative.
Perspective și reacții ale partidelor
Reacțiile din piața politică sunt, în mod evident, împărțite. În timp ce opoziția critică sever măsura propusă, susținând că reprezintă un pas înapoi pentru autonomia administrativă a capitalei, partidele aflate la putere dau asigurări că măsura este menit să asigure o distribuție echitabilă și transparentă a fondurilor, în beneficiul tuturor bucureștenilor.
Analistii politici avertizează însă că această dispută poate escalada, dacă nu va fi gestionată cu grijă, iar rezultatul va avea repercusiuni directe asupra modului în care se va administra Bucureștiul în următorii ani. Ei subliniază faptul că, în cumplita perioadă de criză economică și socială, autonomia și responsabilitatea locală trebuie să fie priorități pentru a asigura compatibilitatea deciziilor cu nevoile directe ale populației.
În acest moment, discuțiile legislative și politice continuă, în timp ce cetățenii capitalei urmăresc cu interes evoluțiile, conștienți fiind că orice modificare a equipamentului bugetar va influența nu doar administrația locală, ci și traiectoria dezvoltării urbane și a serviciilor publice pe termen lung. În ciuda tensiunilor, se pare că dezbaterea acestor măsuri va rămâne în centrul discuției politice pentru săptămânile următoare, pe măsură ce toate părțile încearcă să își apere opțiunile și interesele.
Sursa: G4Media
