În februarie 2026, un număr de 11.898 de persoane au încasat pensie de serviciu, conform datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, cei mai mulți sunt judecători și procurori, fiind beneficiari ai unor legi speciale care reglementează pensiile de serviciu.
Distribuția beneficiarilor pe categorii de pensie de serviciu
Pe lângă judecători și procurori, un număr semnificativ de pensionari de serviciu sunt din domenii precum diplomația, funcționarul public parlamentar sau personalul aeronautic civil. Astfel, dintre cei aproape 12.000 de pensionari, 7.863 primesc pensie din bugetul asigurărilor sociale de stat, ceea ce indică o contribuție mai mare pentru aceștia, comparativ cu cei care au primit pensie exclusiv din alte surse. Pensia medie pentru judecători și procurori a fost de 25.488 de lei, având cea mai mare valoare dintre toate categorii, fiind parțial suportată de bugetul de stat.
Detalii pe categorii de beneficiari și cuantumuri ale pensiilor
Legislația în vigoare acordă pensii speciale, cum ar fi cele pentru membrii corpului diplomatic sau funcționarilor parlamentari. La sfârșitul lui februarie, 786 de persoane beneficiau de pensie de serviciu conform legii pentru diplomați, cu o pensie medie de 7.002 lei, din care o parte era plătită din bugetul de stat. Pentru funcționarii publici parlamentari, numărul beneficiarilor era de 870, cu o pensie medie de 6.250 lei.
Personalul din aviația civilă beneficiază, de asemenea, de pensie de serviciu; în aceste condiții, 1.333 de pensionari primeau pensie, valoarea medie fiind de 13.111 lei, o sumă însemnată, parțial suportată de bugetul de stat. La Curtea de Conturi, 688 de beneficiari au întrevederi financiare cu pensii medii de 10.478 lei, iar pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchet, numărul pensionarilor ajunge la 2.401, cu o pensie medie de 7.207 lei.
Noul mod de corelare a pensiilor magistraților, adoptat recent, limitează creșterea pensiilor și modifică vârsta de pensionare. Legea, promovată de Nicușor Dan în februarie 2026, prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, în termen de 15 ani, și plafonarea pensiei la 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Această lege a fost contestată de vârful sistemului judiciar, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat-o la Curtea Constituțională. După mai multe amânări, Curtea a decis în cele din urmă că prevederile sunt constituționale. În această situație, modificarile continuă să fie subiect de dezbatere, în vreme ce unele clarificări legislative încă așteaptă implementare.
Numărul pensionarilor și cuantumul pensiilor de serviciu rămân indicatori importanți în analiza sistemului de pensii speciale din România, ce reflectă diferențele și privilegiile acordate anumitor categorii profesionale în raport cu sistemul de pensii publice generale.
Sursa: HotNews