Curtea Constituțională a României a luat o decizie care poate avea impact semnificativ asupra modului în care se realizează infrastructura de transport în București, în special în ceea ce privește rețeaua de metrou. Instanța a admis cu majoritate de voturi obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele țării, Nicușor Dan, împotriva unei ordonanțe de urgență adoptate în 2024, considerând-o neconstituțională în ansamblu, și subliniind faptul că astfel de măsuri trebuiau să fie adoptate de Parlament și nu de Guvern.
Decizie istorică privind legislația metroului bucureștean
Curtea a tras concluzia că Ordinanța de urgență și legea de aprobare trebuie să fie considerate acte normative de nivelul legii organice, ceea ce înseamnă că nu pot fi adoptate ca acte normative de nivelul legii ordinaire. În cadrul acestei decizii, CCR a menționat că “Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2024 pentru completarea unor acte normative referitoare la autorizarea și intabularea construcțiilor aferente infrastructurii de transport de interes național și celei de metrou gestionate de Societatea de Transport cu Metroul București “Metrorex” – S.A., precum și ordonanța aprobată de Guvern sunt neconstituționale, în ansamblul lor”.
Aceasta are implicații importante, mai ales pentru modul în care se gestionează autorizarea construcțiilor pentru infrastructura de transport și pentru statul de drept în domeniu. Decizia instanței a venit în urma unei sesizări formulate de Președintele Nicușor Dan, care a argumentat că legea ar fi trebuit să fie adoptată de Parlament, având în vedere că reglementează un domeniu de tip lege organică, conform articolului 73 alineatul (3) lit. m) din Constituție.
Ce riscă eliminarea procedurii de certificare a construcțiilor
Una dintre principalele prevederi contestate în ordonanța de urgență era eliminarea obligativității eliberării unui certificat de atestare a construcției de către autoritatea competentă, în cazul construcțiilor aferente rețelei de metrou gestionate de Metrorex. În locul acestui certificat, prefecturii aveau să poată înscrie dreptul de proprietate asupra construcțiilor în cartea funciară doar pe baza autorizației de construire emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, procesului-verbal de recepție și documentației cadastrale.
Președintele Dan a criticat această măsură, susținând că reducerea mecanismelor de control tehnic poate avea consecințe grave asupra siguranței publice. El a subliniat că “eliminarea din procedură a certificatului de atestare a construcției ar reduce mecanismele de control tehnic privind respectarea condițiilor impuse de autorizațiile de construire și ar putea afecta siguranța publică”, având în vedere numărul mare de utilizatori ai infrastructurii de transport și, în special, al metroului bucureștean.
Discriminare și controverse legale
Un alt punct contestat de președinte a fost posibilitatea ca această lege să creeze discriminări între Metrorex și alte entități publice sau private care derulează proiecte similare. El a argumentat că “o lege nu poate introduce o excepție pentru o singură companie, în acest caz Metrorex, pentru că ar putea crea discriminări față de alte entități publice sau private”. O astfel de prevedere poate duce la preferentialism, ceea ce încalcă principiile statului de drept și ar putea complica și mai mult procesul de autorizare și intabulare a construcțiilor în infrastructura de transport.
Context și perspective viitoare
Decizia CCR completează imaginea complexă a luptei pentru clarificarea legislatiei în domeniul infrastructurii, în care anumite reglementări, considerate prea speciale sau necoordonate cu sistemul legislativ național, sunt reevaluate de instanțele constituționale. În timp ce parlamentarii pot fi nevoiți să reexamineze legea și să o adapteze la cerințele constituționale, autoritățile au acum un motiv în plus de a reconsidera procedurile și mecanismele de autorizare.
Este încă neclar dacă acest verdict va încetini sau va accelera proiectele de infrastructură, dat fiind că modificările legislative trebuie refăcute pentru a fi conform cu decizia CCR. Cu toate acestea, decizia rămâne un semnal clar asupra rolului esențial al Parlamentului în adoptarea legilor organice, precum și asupra necesității păstrării unor mecanisme solide de control și siguranță în infrastructura critică a Capitalei. În clipele următoare, oficialii și specialiștii din domeniu vor trebui să găsească soluții pentru a asigura funcționarea proiectelor în cadrul noului cadru legal, evitând riscurile de legalitate și siguranță.
