Europa are, în medie, peste zece zile libere legale pe an, dar efectul acestor zile asupra economiei nu este unul neapărat pozitiv. În timp ce pentru angajați reprezintă momente de odihnă, pentru economie pot însemna pierderi semnificative, uneori în miliarde de euro. Unele guverne încep chiar să calculeze în mod precis impactul economic al fiecărei zile libere, transmitând Euronews.
Exemplul Danemarcei: reducerea zilelor libere și efectele sale
Un exemplu clar vine din Danemarca, unde în 2023, guvernul a decis eliminarea unei sărbători religioase vechi de aproape 340 de ani, cunoscută drept “Marea Zi a Rugăciunii”. Această schimbare a intrat în vigoare în 2024 și a adus cu sine economii de aproximativ 3 miliarde de coroane daneze pe an, adică în jur de 400 de milioane de euro. Banii astfel economisiți sunt direcționați către creșterea bugetului pentru apărare, pentru ca Danemarca să atingă obiectivul de alocare de 2% din PIB pentru NATO.
Eliminarea acestei zile libere a fost posibilă datorită unei analize economice care a demonstrat că, deși angajații beneficiază de concediu, impactul asupra productivității naționale este semnificativ. În condițiile în care zilele libere sunt frecvent un subiect controversat în multe țări europene, exemplul Danemarcei tinde să confirme că, pentru a susține alte priorități, unele state aleg să reducă numărul zilelor libere oficiale.
Impactul zilelor libere asupra economiei europene
Un studiu realizat de cercetătorii Lucas Rosso și Rodrigo Wagner a analizat date din aproximativ 200 de țări între 2000 și 2019 pentru a estima efectul zilelor libere asupra PIB-ului. Concluzia lor relevă că fiecare zi liberă suplimentară duce, în medie, la o reducere de circa 0,08% din producția economică anuală. Impactul nu este uniform, însă, pentru că anumite sectoare precum turismul sau restaurantele pot chiar beneficia de creșterea consumului pe termen scurt.
Mai mult, impactul în domeniul industriei și producției are tendința de a fi mai pronunțat, întrucât oprirea activității reduce direct volumul de bunuri fabricate și, implicit, PIB-ul. În Europa, diferențele în numărul de zile libere variază considerabil: în timp ce Lituania și Cipru au câte 15 zile libere în fiecare an, Germania are doar nouă sărbători naționale, deși unele landuri adaugă zile suplimentare.
După eliminarea unei zile libere în Danemarca, numărul total scade la zece zile pe an, ceea ce o plasează sub media europeană de aproximativ 11,7 zile. Deși această diferență pare mică, efectul asupra PIB-ului poate fi destul de semnificativ, având în vedere că un stat cu 15 zile libere ar putea pierde teoretic cu aproape jumătate de procent în plus din PIB în comparație cu unul cu doar nouă.
Beneficiile zilelor de odihnă dincolo de productivitate
Economiștii subliniază că zilele libere nu trebuie privite exclusiv ca o pierdere de productivitate. Perioadele de odihnă pot conduce, pe termen lung, la creșterea eficienței angajaților, reducerea accidentelor de muncă și îmbunătățirea stării generale de bine a populației muncitoare. Sondajele și studiile indică o satisfacție mai mare în rândul angajaților și un nivel mai redus de stres, aspecte care contribuie la o productivitate mai mare după revenirea la serviciu.
Din acest motiv, niciun guvern european nu a avansat ideea eliminării pe scară largă a zilelor libere, preferând echilibrul între beneficiile pentru calitatea vieții și necesitatea menținerii unei economii competitive. Discuția continuă, însă, fiind dominată de dilema între eficiență economică și bunăstarea socială, în contextul în care unele state, precum Danemarca, încearcă să limiteze cheltuielile bugetare în domenii considerate non-esențiale.
Pe data de 15 aprilie 2024, Guvernul din Danemarca a anunțat oficial reducerea zilelor libere și redistribuirea bugetului economisit pentru investiții în apărare, o măsură ce a reaprins dezbaterea la nivel european referitoare la „costul” zilelor libere pe economia națională.
