Curtea Europeană a Drepturilor Omului condamnă Bulgaria pentru legislație ce permite infiltrații sub acoperire
Bulgaria a fost condamnată marți de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru modul în care a reglementat activitatea serviciilor de informații care pot infiltra companii, ONG-uri și instituții guvernamentale, în numele securității naționale. Hotărârea a atras atenția asupra unor lacune serioase în delimitarea și protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor, ridicând semne de întrebare despre echilibrul dintre siguranța națională și respectarea drepturilor omului.
Implicații ale legislației de infiltrație
Legea bulgară permite serviciilor de informații să infiltreze organizații sau entități private și publice pentru a preveni amenințări la adresa securității naționale. Cu toate acestea, autoritatea judiciară europeană a observat că reglementările privind aceste infiltrații nu asigură protecții minimale împotriva abuzurilor sau exceselor din partea agenților sub acoperire. În hotărâre, Curtea precizează: „reglementările care guvernează utilizarea ‘agenților sub acoperire’ nu includ protecții minime împotriva acțiunilor…”, sugerând astfel că drepturile și libertățile cetățenilor pot fi vulnerabile sub aceste reglementări.
Context și controverse din Bulgaria
De la aderarea sa la NATO și Uniunea Europeană, Bulgaria s-a confruntat cu critici constante din partea organizațiilor internaționale privind transparența și respectarea drepturilor fundamentale. Legea privind infiltrațiile, adoptată în 2017, a fost văzută de mulți ca un instrument necesar pentru combaterea criminalității organizate și a terorismului, însă în același timp a stârnit temeri privind posibilitatea de abuz și încălcare a drepturilor omului.
Organizațiile pentru drepturile omului au accentuat faptul că lipsa unor mecanisme clare de control și supraveghere creează un teren propice pentru supraveghearea clandestină a cetățenilor, fără un motiv just și fără posibilitatea de a contesta aceste acțiuni în instanță. Criticii susțin că un astfel de cadru legal riscă să devieze de la principiile fundamentale ale statului de drept, instaurând o cultură a secretului excesiv și a lipsei de responsabilitate.
Reacțiile oficiale și posibilele consecințe
Reacția oficială a guvernului bulgar a fost, deocamdată, una rezervată, dar surse apropiate autorităților au declarat că lucrează la revizuirea legislației în concordanță cu recomandările Curții. Multor analiști li se pare însă improbabil ca măsuri concrete să fie adoptate în scurt timp, mai ales în contextul politicului fragil și al presiunilor din partea serviciilor de securitate pentru menținerea unor supape de control asupra informațiilor.
Experții în drepturile omului și reprezentanții organizațiilor internaționale afirmă că această decizie a Curții Europene ar putea impulsiona Bulgaria să-și ajusteze legislația, pentru a asigura un echilibru între securitate și respectarea drepturilor fundamentale. În același timp, însă, hotărârea servește ca un semnal clar și pentru alte state membre ale Uniunii, încurajând o reevaluare a cadrului legal privind infiltrările sub acoperire și supravegherea secretă.
Privind înainte, probabilitatea ca Bulgaria să adopte reforme semnificative în domeniul securității și al drepturilor omului depinde în mare măsură de presiunile internaționale și de evoluțiile politice interne. Între timp, această decizie a CEDO evidențiază importanța păstrării unui control strict asupra unor instrumente complicate și potențial abuzabile, chiar și în fața amenințărilor de securitate națională.
