O descoperire recentă în Maroc contestă modul în care oamenii de știință au interpretat până acum mediile în care s-au format vechile fosile microbiene. O formațiune stâncoasă cu o textură asemănătoare pielii de elefant a atras atenția cercetătorilor, sugerând că ecosistemele microbiene ar fi putut prospera în medii adânci, acoperite de sedimente, mult mai devreme în istoria Pământului decât se credea anterior.
Este vorba despre o rocă sedimentară descoperită în 2016, pe un deal din Maroc. Profesorul Rowan Martindale, de la Universitatea din Texas, Austin, a observat o structură ridată, care părea foarte similară cu covorașele microbiene fosilizate. Analizele preliminare indicau că modelul ar fi avut în urmă peste 180 de milioane de ani, datând din timpul Jurassicului timpuriu.
Dincolo de aspectul neobișnuit, cel mai surprinzător a fost contextul geologic în care s-au găsit aceste texturi. În mod obișnuit, astfel de structuri sunt asociate mediilor de mică adâncime, unde lumina soarelui sprijină microbii în procesul de fotosinteză. În cazul rocărilor din Maroc, stratul în care s-au format ridurile provine din apele adânci ale oceanului, la aproape 600 de picioare sub suprafață, ceea ce a ridicat numeroase întrebări despre metodologiile anterioare de interpretare.
Reevaluarea mediilor de formare a microfossilelor
O explicație predominantă până acum sugera că aceste modeluri ridate s-ar fi format în mediile de suprafață, în special în apurile puțin adânci, clare și luminate. În cazul în care formele fosile au fost descoperite în profunzimi, se presupunea că ele erau rezultatul alunecărilor de teren subacvatice. Însă, pentru Martindale și colegii săi, situarea fosilelor în apele adânci și condițiile geologice în care au fost găsite necesită o interpretare diferită.
Specialiștii propun o nouă viziune, care leagă procesele geologice de activitatea microbiană. Potrivit opiniei lor, alunecările de teren ar fi adus nutrienți pe fundul oceanului, favorizând creșterea comunităților microbiene în aceste zone adânci, fără a depinde de lumina soarelui. Microbii, alimentați de substanțe chimice precum compuși de sulf, ar fi creat aceste structuri fosilizate printr-un proces de chemosinteză, în care energia provine din reacții chimice, nu din lumină.
Această interpretare schimbă percepția despre mediile de viață ale microbilor din trecut, sugerând că medii întunecate și bogate în nutrienți, din adâncurile oceanelor, ar fi fost astfel posibil să găzduiască ecosisteme înfloritoare mult înainte de apariția stelei de lumină solară. În prezent, astfel de ecosisteme chemosintetice se regăsesc în anumite zone ale oceanelor contemporane. Un exemplu sunt locurile unde cad cadavre de balene, creând pe fundul mării mici ecosisteme colonizate rapid de microbii specializați în procesul de chemosinteză.
Implicații pentru interpretarea fosilelor microbiene
Descoperirea din Maroc ridică întrebări cu privire la frecvența și distribuția acestor ecosisteme antice. Dacă microbi chemosintetici au fost mai răspândiți în trecut decât s-a crezut, fosilele lor ar putea fi mai numeroase, dar adesea interpretate greșit sau trecute cu vederea. Lipsa unei terminologii clare face dificilă deosebirea între structurile formate de forțe fizice, precum alunecările de teren, și cele create de viețuitoare microscopic biologice.
Pentru moment, cercetătorii continuă să analizeze aceste structuri, iar studiile viitoare vor avea ca scop identificarea mai precisă a mecanismelor de formare. În acest context, tehnologia de analiză și interpretare a fosilelor microbiene din straturi geologice învechite va juca un rol esențial în înțelegerea ecosistemelor din trecutul geologic al Pământului.
Descoperirea a fost publicată în jurnalele de specialitate odată cu confirmarea faptului că mediatorul geologic poate fi influențat semnificativ de activitatea biologică, chiar în condiții considerate anterior neprielnice vieții. Până în prezent, toate aceste ipoteze și interpretări vor continua să modeleze cercetările legate de evoluția microbilor și a mediilor în care aceștia au prosperat, în speranța de a clarifica anamneza cel mai vechiului mod de viață de pe Planetă.
Sursa: Descopera
