Conform Digi24: Sistemul energetic național rămâne stabil după oprirea controlată a celui de-al doilea reactor de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă. Ministerul Energiei a transmis joi că estimările actuale nu indică riscuri pentru alimentarea cu energie electrică, însă necesarul de import în intervalul de vârf de seară ar putea ajunge la 2.300 MW. Capacitatea transfrontalieră de import este însă de aproximativ 4.000 MW, asigurând marje de siguranță.
Unitatea 2 de la Cernavodă a fost deconectată de la rețea joi, la ora 10:53. Anterior, și Unitatea 1 fusese oprită din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, sursa de apă necesară pentru răcirea reactoarelor.
„Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar activitatea se desfășoară normal,” a declarat Ministerul Energiei într-un comunicat. „Toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel național.”
Acoperirea necesarului de consum și resursele disponibile
Ministerul a detaliat că necesarul de consum este acoperit printr-un mix de resurse, incluzând producția hidro, eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică. Consumul maxim prognozat pentru joi este de aproximativ 6.900 MW, nivel similar cu cel înregistrat în seara precedentă.
România dispune, de asemenea, de rezerve suplimentare pe bază de gaze naturale și cărbune, precum și de la surse regenerabile (hidro, solar, eolian) și sisteme de stocare în baterii. Grupul 4 de la Rovinari, cu o capacitate de 330 MW, și cel puțin 300 MW din producția Hidroelectrica sunt menționate printre capacitățile aflate în rezervă, în limitele tehnice și ale resurselor de apă disponibile. Producția medie eoliană este estimată la aproximativ 525 MW pentru următoarele șapte zile, cu maxime și minime variabile.
„Prin combinarea producției interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro și eoliene și a capacităților aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Național dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producție determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unități de la CNE Cernavodă,” se subliniază în comunicat.
Notificări către Comisia Europeană și discuții despre capacitățile pe cărbune
Autoritățile române au notificat Comisia Europeană pe 7 august cu privire la posibilitatea apariției unei crize energetice, în contextul secetei hidrologice severe. Pe 10 august, situația a fost oficial declarată de criză, iar discuțiile cu partenerii europeni au continuat în cadrul unor reuniuni tehnice extraordinare.
România a informat Comisia Europeană și ENTSO-E despre oprirea reactoarelor de la Cernavodă și creșterea necesarului de import. S-a constatat și o reducere voluntară a consumului în orele de vârf, de aproximativ 200-300 MW (3-5%), iar autoritățile discută cu marii consumatori industriali despre posibilitatea mutării unor activități în afara acestor intervale critice.
Un alt aspect semnalat Comisiei Europene se referă la retragerea, până la 31 august, a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune, un jalon prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Autoritățile române consideră că acest pas ar putea crea riscuri suplimentare pentru siguranța sistemului energetic în condițiile actuale. România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E realizarea unei evaluări regionale actualizate și clarificări privind disponibilitatea asistenței de urgență între operatorii de transport și sistem.
Sursa: Digi24
