Senatul românesc analizează o reformă necesară în modul de distribuire a fondurilor europene pentru agricultură, într-un context în care fermerii și autoritățile din domeniu devin tot mai nemulțumiți de felul în care aceste resurse ajung în mâinile beneficiarilor. Ultimele declarații ale senatorului Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru agricultură, pun în discuție modul în care trecutul model de finanțare poate fi adaptat pentru a stimula mai eficient creșterea economică și dezvoltarea durabilă în sectorul agricol din România.
### Bani europeni, mai mult pentru producție și procesare, mai puțin pentru însușirea terenurilor
Cernic susține că actuala metodă de distribuție a fondurilor europene trebuie regândită pentru a pune accentul pe creșterea și modernizarea sectorului agricol, nu doar pe posesia de terenuri. În ultimii ani, au fost semnalate numeroase situații în care fondurile au fost direcționate către persoane sau entități cu potențial redus de a aduce valoare adăugată întregii industrii. Senatul consideră că această practică a limitat impactul pozitiv pe termen lung al banilor europeni și a consolidat inegalitățile în interiorul sectorului.
„Din păcate, foarte mulți bani din partea Uniunii Europene se duc nu în sectoare, dar se duc către niște persoane care nu…” a explicat Sebastian Cernic, accentuind faptul că actualul sistem nu stimulează inovarea și modernizarea, ci favorizează acumularea de terenuri pentru beneficii pe termen scurt. Anunțul sale survine într-un context de dezbateri ample legate de o reformă a mecanismelor de finanțare, menite să echilibreze distribuția de resurse și să sprijine fermele mici și mijlocii.
### Necesitatea unei strategii coerente pentru susținerea procesării agricole
Un aspect critic menționat de senator se referă la rolul procesatorilor din agricultură, care ar trebui sprijiniți direct pentru a îmbunătăți lanțul de producție și pentru a adăuga valoare produselor autohtone. În opinia sa, fondurile ar trebui orientate mai mult către dezvoltarea infrastructurii de procesare și către inițiative de inovare tehnologică, în locul simplei achiziții de terenuri. Această schimbare ar putea crea un efect multiplicator, stimulând crearea de locuri de muncă, reducerea risipei și creșterea exporturilor.
Revizuirea politicilor agricole se înscrie într-un efort mai larg de reformare a sistemului de subvenții și sprijin național, care, după cum se știe, a fost frecvent criticat în ultimii ani pentru lipsa de transparență și pentru dezechilibrele create în sector. Oficialii români și reprezentanții UE au promis o viziune mai echilibrată în distribuirea resurselor, însă implementarea acestei viziuni rămâne un proces încă în derulare.
### Perspectivele pentru viitor: între optimizare și sprijin pentru micii fermieri
Deși mesajul senatorului Cernic a fost primit cu interes în rândul oficialilor din agricultură, există opinia că orice reformă va necesita un dialog amplu și o consultare a tuturor actorilor implicați – de la mici fermieri la companii mari de procesare și distribuție. În plus, specialiștii avertizează că eficiența noului cadru va depinde de capacitatea autorităților de a asigura o monitorizare riguroasă și de a preveni redistribuirea abuzivă a fondurilor.
Ultimele dezvoltări indică faptul că oficialii români intenționează să formuleze un set de măsuri concrete pentru a restructura modul de acordare a subvențiilor europene. Într-un posibil scenariu optimist, această schimbare ar putea consolida poziția fermierilor români pe piața europeană și internațională, promovând o agricultură mai sustenabilă, inovativă și competitivă în anii ce vor urma.
