Criza termică din Capitală a ajuns în ultima săptămână la un nivel critic, în contextul unor temperaturi extrem de scăzute și unei situații de avarie în lanț care afectează principalele centrale de încălzire ale orașului. Termocentrala București Vest a livrat recent agent termic la aproape 100 de grade Celsius, o temperatura foarte aproape de punctul de fierbere al apei, încercând astfel să compenseze pierderile uriașe din rețeaua primară de distribuție. Deși centralele ELCEN funcționează la parametri maximi, sistemul de termoficare al Bucureștiului străbate clipe dificile, cu blocaje și raționalizări limitate, afectând milioane de bucureșteni.
Presiune extremă pe CET Vest
Potrivit datelor din camera de comandă a CET Vest, sistemul de termoficare a intrat într-o zonă de operațiuni extrem de tensionată. Aici, monitorizarea în timp real arată o putere de producție aproape de maximum, în condițiile în care valul de ger năprasnic din ultima perioadă a dus la o creștere semnificativă a consumului de agent termic. La 18 ianuarie, CET București Vest a livrat agent termic la o temperatură de 99 de grade Celsius, cu patru grade peste limita minimă fixată de Termoenergetica, în ciuda eforturilor de a menține parametrii necesari pentru a asigura confortul bucureștenilor.
Este important de menționat că și celelalte mari centrale din rețeaua Capitalei, CET Grozăvești, CET Progresu și CET București Sud, contribuie la furnizarea de căldură, dar în condiții de stres maxim. Astfel, CET Grozăvești și Vulcan, prințe, trimit apă caldă în sistem la peste 98 de grade Celsius, în timp ce CET Progresu funcționează la aproximativ 97 de grade. Pentru prima dată de la problemele tehnice de săptămâna trecută, CET Sud își păstrează stabilitatea, livrând apă la 86 de grade, depășind pragul minim de 80 de grade necesar pentru funcționarea în condiții rezonabile.
Pierderile uriașe de apă și riscurile sistemice
Situația devine însă alarmantă din cauza pierderilor mari de apă din rețea, care depășesc cu mult capacitatea infrastructurii existente. Reprezentanții ELCEN au declarat că, în ultima săptămână, sistemul funcționa cu un adaos de apă de 2.225 de tone pe oră, dublu față de normalul de circa 1.000 de tone. Această situație reflectă scurgerile majore cauzate de vechimea conductelor, dar și de presiunea excesivă din rețea, mereu mai mare pentru a compensa pierderile.
Potrivit specialiștilor, această rată de suplimentare a apei riscă să provoace colapsul instalațiilor de tratare chimică și a pomparii, fiind supraîncărcate și susceptibile la defectare. Creșterea debitului de apă rece, esențial pentru menținerea funcționării, devine, paradoxal, un pericol dacă echipamentele nu pot face față volumului. Introducerea apei neprocesate în cazanele centrale poate duce la depuneri de calcar și la deteriorarea componentelor de ardere, agravând, în final, blocajele. La fel, diferențele de temperatură și presiune între apa de retur și cea caldă afectează negativ performanța întregului sistem, fiind un factor preocupant în contextul crizei.
Perspective și eforturi de redresare
Criza actuală nu este doar rezultatul acțiunilor recente, ci a unui cumul de probleme nerezolvate de multă vreme. Peste 3.000 de apartamente, în special din Sectorul 2 și Sectorul 3, au rămas fără încălzire timp de peste o săptămână, ca urmare a avariilor la CET Sud. Deși aceste probleme susțineau anterior o situație de stabilizare, actuala criză arată vulnerabilitatea sistemului și necesitatea unor intervenții pe termen lung.
Administrația Națională de Meteorologie anunță pentru următoarele zile o ușoară ameliorare a temperaturilor nocturne, cu valori mai aproape de limita de ger. Nopțile mai calde, plus o vreme mai stabile, oferă o șansă de refacere a sistemului, dar eforturile pentru remedierea pierderilor și modernizarea infrastructurii rămân prioritare, în timp ce bucureștenii trebuie să se obișnuiască cu un regim de încălzire în regim de avarie, cel puțin pe termen scurt.
Situația rămâne în continuare tensionată, iar autoritățile caută soluții pentru a evita o criză mai profundă, în condițiile în care condițiile meteorologice se pot răci din nou, iar infrastructura veche și defectuoasă necesită investiții ample. Înfruntarea unei crize de asemenea amploare impune atât eforturi rapide, cât și strategii pe termen lung, pentru a proteja sistemul de termoficare al Bucureștiului.
