Academicianul Marius Andruh a fost ales noul președinte al Academiei Române, obținând 84 de voturi în scrutinul desfășurat marți, 7 aprilie 2026. Cu această ocazie, el a devansat clar contracandidatul său, Mircea Dumitru, filosof recunoscut, care a adunat aproximativ 60 de voturi. Alegerea survine într-un moment de intensă implicare a membrilor în procesul democratic al forului cultural și științific suprem din România.
Alegeri cu miză mare în forul suprem al culturii și științei din România
Votul pentru alegerea noului președinte al Academiei Române s-a desfășurat începând cu ora 10:00 și a avut loc atât fizic, în salile instituției, cât și online, pentru a permite participarea reprezentanților din diferite regiuni. Potrivit regulamentului instituției, candidatura câștigătoare trebuie să întrunească o majoritate calificată de două treimi din numărul total de voturi ale membrilor prezenți.
Rezultatul obținut de Marius Andruh indică o susținere solidă din partea colegilor săi, fapt relevant pentru poziția pe care o va ocupa în următorii ani. Procedura poate include de regulă două tururi de scrutin, însă în cazul acestei alegeri, câștigătorul a fost clar și încă de la primul. Această situație sugerează o unitate notabilă în interiorul forului, chiar dacă procesul a fost marcat de o rivalitate în campanie.
Un nume asociat cu unul dintre cele mai importante verdicte de plagiat din România
Marius Andruh este cunoscut și pentru implicarea sa în unul dintre cele mai sonore cazuri de etică academică din ultimii ani. În 2012, în calitate de președinte al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), a fost cel care a anunțat oficial că teza de doctorat a fostului premier Victor Ponta a fost plagiată. Decizia a fost considerată un moment de referință în lupta pentru integritatea academică asupra poziției politice și, implicit, asupra reputației instituțiilor de învățământ superior.
Contextul deciziei a fost tensionat, în condițiile în care în aceeași zi instituția a fost reorganizată, marcând o schimbare majoră în modul de gestionare a cazurilor de plagiat. Răspunsul public și stabilitatea decizională au consolidat imaginea lui Andruh ca un om de știință dedicat eticii.
Cariera și profilul noului președinte al Academiei Române
Marius Andruh, în vârstă de 72 de ani, are o carieră academică și științifică de peste patru decenii. Originar din județul Buzău, a fost de tânăr olimpic și a primit numeroase distincții naționale și internaționale. A absolvit ca șef de promoție Facultatea de Chimie din cadrul Universității din București, iar în 1988 a obținut titlul de doctor.
După absolvire, a urmat stagii postdoctorale în Franța și Germania, beneficiind de burse în cadrul prestigioasei fundații „Alexander von Humboldt”. Cariera sa universitară s-a desfășurat in mare parte la Universitatea din București, unde este profesor titular și a fost desemnat profesor emerit. În plus, a avut o activitate intensă și în străinătate, fiind invitat ca profesor la universități de top din Europa și America de Sud.
De asemenea, a jucat un rol important în promovarea științei în țară, fiind inițiatorul conferințelor „Ora de știință”, proiect ce urmărește apropierea cercetării de publicul larg și consolidarea dialogului între comunitate și mediul academic.
Provocări și perspective pentru mandatul următor
Mandatul lui Marius Andruh la conducerea Academiei Române vine într-un context complex, în care instituția trebuie să-și reafirme rolul în societate, mai ales în domenii speciale precum etica academică și promovarea cercetării științifice. Reputația sa, construită pe integritate și o vastă experiență științifică, devine în astfel de momente un element esențial pentru consolidarea încrederii în forul cultural și științific al țării.
De la anunțarea votului, oficialii instituției au subliniat că mandatul va fi dedicat unor priorități clare, inclusiv susținerea cercetării de calitate și întărirea autonomiei academice. În iunie 2026, noul președinte și-a exprimat intenția de a intensifica dialogul cu societatea civilă și mediul universitar românesc.
