Reactorul EAST de fuziune nucleară din China atinge un nou record în stabilizarea plasmei
China face pași importanți în domeniul energiei de fuziune nucleară, după ce reactorul său experimental EAST (Experimental Advanced Superconducting Tokamak), supranumit „Soarele” artificial, a reușit să mențină plasma superîncinsă stabilă la densități extreme, marcând un avans semnificativ în tehnologia care ar putea revoluționa sursele de energie ale omenirii. Rezultatele obținute, publicate recent în revista Science Advances, evidențiază progresul Beijingului în concurența pentru a deveni lider în domeniul energiei curate și nelimitate.
Progres major în stabilizarea plasmei pentru fuziunea nucleară
Fuziunea nucleară reprezintă procesul de combinare a elementelor ușoare, precum hidrogenul, pentru a forma heliu, eliberând o cantitate uriașă de energie, similară cu cea din soare. Deși această tehnologie a fascinat oamenii de 70 de ani, dificultățile tehnice și costurile exorbitante au frânat dezvoltarea sa practică. Reactorul EAST, inaugurato în 2006, a fost creat tocmai pentru a depăși aceste obstacole, fiind unul din cele mai avansate experimente din lume în domeniu.
După ani de teste și optimizări, cercetătorii chinezi au reușit să mențină plasma de temperaturi „superfierbinte” pentru perioade mai lungi, dar și la densități mai mari ca niciodată. În cadrul ultimului experiment, plasma a fost stabilizată pentru o durată record, depășind astfel o barieră majoră în direcția unei energii de fuziune viabile. Acest progres nu doar întărește poziția Chinei în domeniu, ci și aduce mai aproape posibilitatea construirii unor reactoare de fuziune care să poată fi utilizate la scară largă.
Semnal clar pentru viitorul energiei de fuziune
Potrivit experților, aceste rezultate reprezintă o etapă critică în procesul de dezvoltare a tehnologiei de fuziune controlată, putând constitui fundamentul pentru o energie curată, abundență și sigură, fără riscul de accidente nucleare sau emisii poluante. În plus, pentru China, care se angajează să atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2060, realizarea unui reactor de fuziune operațional devine o prioritate națională.
„Menținerea plasma la densități extreme pentru perioade mai lungi reprezintă o barieră majoră în calea energiei de fuziune comercializabile”, afirmă specialiști din domeniu. „Această performanță arată că tehnologia poate fi — și va fi — dezvoltată pentru a deveni o soluție de energie viabilă în următorii decenii.” În același timp, experții recunosc totuși că mai sunt numeroase etape de cercetare și testare pentru a transforma aceste performanțe din laborator în centrale funcționale pe termen lung.
Ce urmează pentru fuziunea nucleară?
De-a lungul ultimelor ani, mai multe țări — Japonia, Statele Unite, Europa și China — au investit masiv în cercetarea pentru fuziune nucleară, conștiente fiind de potențialul unei energie nelimitate, curată și sigură. China și-a concentrat eforturile pe reactorul EAST, dar diversitatea proiectelor globale arată cât de competitiv și necesar devine acest domeniu.
Experții sunt de părere că, dacă tehnologia va continua să avanseze în același ritm, în următorul deceniu ar putea fi atinse primii pași concreți către construirea unor reactoare comerciale de fuziune. Pentru China, aceste realizări nu sunt doar un succes științific, ci și o miză geopolitică majoră, întrucât deținerea unei tehnologii de fuziune avansate ar putea plasa Beijingul în fruntea viitoarei revoluții energetice globale.
Pe măsură ce cercetările continuă, specialiștii rămân optimiști, dar și precauți, conștienți fiind că drumul către energia de fuziune comercială rămâne plin de provocări tehnologice și logistice. Cu toate acestea, succesul reactorului EAST reprezintă o confirmare clară a faptului că, în curând, ideea de a avea un „soare” artificial pe Pământ nu va mai fi doar un vis științifico-fantastic, ci o realitate potențial accesibilă într-un viitor apropiat.
