Copaci doborâți pe Bulevardul Basarabia și controversele din jurul tăierii lor
În ultimele zile, pe Bulevardul Basarabia din Sectorul 2 al Capitalei s-au petrecut tăieri semnificative de arbori, o operațiune care a declanșat reacții vehemente din partea locuitorilor și a politicienilor. Deși autoritățile susțin că defrișările au fost autorizate și necesare pentru reabilitarea rețelei de termoficare, deznodământul a rămas unul controversat, cu acuzații de distrugere a spațiului verde urban. Primarul Rareș Hopincă a explicat pentru Buletin de București că aceste lucrări sunt de competența Primăriei Capitalei, iar municipiul a luat toate măsurile conform legislației în vigoare.
Responsabilitatea pentru tăieri nu revine, așa cum s-a spus, administrației locale de sector. Edilul a precizat: „PMB taie. Noi doar preluăm materialul lemnos. E parte din lucrările de termoficare”. Responsabilitatea pentru autorizări și avize aparține, așa cum rezultă din documentele oficiale, Direcției de Mediu a Primăriei Generale, care a emis avize în contextul unui proiect mai amplu de modernizare a magistralei de termoficare, Obiectivul 3, Magistrala I Sud.
Contextul acestor intervenții începe cu necesitatea de modernizare a rețelei de termoficare din Capitală, care, odată cu trecerea anilor, a devenit o prioritate pentru autorități. În acest proces, au fost efectuate diferite lucări, dintre care unele au implicat tăieri de arbori, fiind considerate necesare pentru a face loc noilor conducte și pentru a evita avariile majore pe rețea. Avizul emis de Direcția de Mediu stabilește însă și măsuri de compensare, precum plantarea a 80 de arbori tineri, și precizează faptul că lemnul rezultant din defrișări va fi preluat de Primăria Sectorului 2.
Cu toate acestea, nu toate opiniile sunt în favoarea acestor decizii. În mediul online, fostul primar Radu Mihaiu a denunțat ceea ce el numește „măcelărirea” copacilor, acuzând actuala administrație de distrugerea unor zone verzi considerate anterior protejate sau esențiale pentru calitatea vieții locuitorilor. Criticile sunt alimentate și de faptul că în ultima vreme, pe fondul unor evenimente meteorologice extreme, au fost semnalate defrișări de natura rapidă chiar și în zone unde nu exista un aviz clar pentru astfel de intervenții.
Primăria Sectorului 2, deși susține că nu are rol în autorizarea tăierilor, susține responsabilitatea noilor lucrări de la nivelul municipalității generale care gestionează proiectul de reabilitare a rețelei de termoficare. Conform declarațiilor primarului Hopincă, „arborii nu sunt tăiați de instituția pe care o conduc, ci de Primăria Municipiului București”. În practică, însă, răspunsurile oferite adaugă un nivel de ambiguitate, accentuând tensiunile din zona politică și urbanistică.
Din punct de vedere tehnic, operațiunea a fost autorizată în cadrul unui proiect de modernizare, care prevede defrișarea a 80 de arbori, din motive legate de starea fitosanitară slabă, rădăcini afectate sau imposibilitatea de transplantare. În schimb, 22 de arbori, 56 de arbuști și 10 metri liniari de gard viu urmează să fie transplantați, având un protocol clar între autoritățile locale și firma executantă. În plus, dacă arborii transplantati sau plantați nu se prind, acestea trebuie refăcute fără costuri suplimentare, iar terenul afectat trebuie să fie readus la starea inițială odată finalizate lucrările.
Reactivitatea publicului și continuarea discuțiilor despre echilibrul între dezvoltarea urbană și conservarea mediului devin tot mai pregnante în contextul acestor intervenții. În timp ce autoritățile afirmă că se respectă procedurile și că tăierile sunt inevitabile pentru modernizarea infrastructurii, unii locuitori sunt îngrijorați de impactul pe termen lung asupra pădurii urbane. Perioada următoare va fi crucială pentru a observa dacă măsurile de compensare, printre care plantarea de noi copaci, vor putea compensa într-adevăr pierderea arborilor vechi și dacă va fi menținut echilibrul între nevoile de infrastructură și cele de mediu.
Tăierile și protestele legate de acestea reflectă o problemă mai amplă a gestionării urbane a vegetației în contextul modernizării. În condițiile în care reabilitarea rețelelor de utilități devine esențială, dialogul între primării, specialiști și comunități rămâne departe de a fi încheiat, iar perioada următoare va indica dacă acest conflict deschis se va transforma într-un model de colaborare pentru o dezvoltare durabilă.
