Conform Mediafax: Obiect cosmic neidentificat, posibilă „stea cu gaură neagră”, descoperit de James Webb
Astronomii au descoperit un obiect cosmic rar, denumit MoM-BH-1, aflat în constelația Cetus, la miliarde de ani-lumină distanță de Pământ. Acest obiect datează dintr-o perioadă în care Universul avea aproximativ 660 de milioane de ani. Descoperirea a fost posibilă datorită unei pete roșiatice extrem de luminoase observate în imaginile arhivate ale telescopului spațial James Webb. Cercetătorii suspectează că ar putea fi o gaură neagră înconjurată de un volum imens de gaz dens, care ar face ca obiectul să emită lumină într-un mod neobișnuit, similar cu o stea.
Un obiect cu proprietăți uimitoare
O echipă internațională de astronomi a fost surprinsă de culoarea și spectrul neobișnuit al obiectului. Lumina emisă este aproape în întregime roșie și dispare brusc sub o anumită lungime de undă, o combinație care, conform experților, nu a mai fost întâlnită la alte clase cunoscute de obiecte cosmice. Rohan Naidu, cercetător la Kavli Institute for Astrophysics and Space Research din cadrul Massachusetts Institute of Technology, a declarat: „Am descoperit un nou tip de obiect astrofizic, o stea cu gaură neagră.”
Obiectul pare să îmbine caracteristici aparent contradictorii: energia specifică găurilor negre și semnăturile luminoase specifice stelelor. Estimările sugerează că obiectul are dimensiunea întregului Sistem Solar, în timp ce energia eliberată este de aproximativ 100 de miliarde de ori mai mare decât cea produsă de orice stea cunoscută. Această valoare a determinat cercetătorii să caute o explicație dincolo de fuziunea nucleară, procesul standard care alimentează stelele.
Indicii digitale din spațiu
Astronomii utilizau telescopul James Webb pentru a studia cele mai îndepărtate galaxii cunoscute. După identificarea galaxiei MoM-z14, formată la aproximativ 280 de milioane de ani după Big Bang, cercetătorii și-au extins investigațiile către alte obiecte neobișnuite din Universul timpuriu. Astfel au ajuns la MoM-BH-1, descris drept cel mai roșu obiect din arhiva imaginilor telescopului. Simulările au exclus ipoteza unei stele uriașe alimentate prin fuziune nucleară. Modelul cel mai plauzibil este cel al unei găuri negre învăluite în straturi foarte dense de gaz. Gazul din jurul găurii negre ar produce astfel aspectul luminos de stea, în timp ce sursa principală de energie ar fi procesul de acumulare a materiei.
O posibilă explicație pentru „Little Red Dots”
Posibila identificare a acestei „stele cu gaură neagră” are implicații extinse. Telescopul James Webb a detectat în imaginile sale din Universul timpuriu numeroase obiecte compacte și foarte roșii, denumite „Little Red Dots”. Dacă interpretarea lui MoM-BH-1 se confirmă, mulți dintre acești „punți roșii” ar putea avea o natură similară. Această ipoteză ar putea rezolva una dintre marile enigme ale astronomiei moderne: modul în care găurile negre supermasive au apărut atât de rapid în Universul timpuriu. Aceste obiecte, prezente astăzi în centrul majorității galaxiilor, influențează evoluția acestora.
Veriga lipsă în formarea găurilor negre supermasive?
Rohan Naidu consideră că aceste „stele cu găuri negre” ar putea reprezenta o etapă timpurie în evoluția găurilor negre supermasive. Într-un astfel de scenariu, o gaură neagră, înconjurată de gaz dens, ar putea crește rapid, devenind nucleul unei găuri negre supermasive. Această ipoteză este crucială, deoarece astronomii încearcă de mult timp să explice formarea găurilor negre cu mase de milioane sau miliarde de ori mai mari decât cea a Soarelui, într-un Univers încă tânăr. „Stelele cu găuri negre” ar putea fi tocmai veriga intermediară lipsă. Până în prezent, interpretarea rămâne o ipoteză bazată pe observații și simulări.
Cercetătorii sugerează că aceste obiecte ar fi putut juca un rol important și în evoluția galaxiilor, influențând formarea stelelor. Studiul detaliat al obiectului MoM-BH-1 și interpretarea sa a fost publicat în revista Nature.
Sursa: Mediafax
