Fostul șef al Serviciului de Informații Externe și actual prim-vicepreședinte al filialei PNL Sector 2, Claudiu Săftoiu, a ieșit dur în evidență cu o poziție clară împotriva planurilor de reformare a organizațiilor de sector din București, puse pe tapet de conducerea centrală a partidului. Într-un climat tensionat, Săftoiu critică intenția liderilor naționali, coordonați de prim-ministrul Ilie Bolojan și de primarul general Ciprian Ciucu, de a dizolva și reface conducerea secțiilor locale în condițiile în care rezultatele alegerilor au fost mai slabe decât s-ar fi sperat.
Protejarea organizației Sector 2 și acuzații de jocuri politice
Cea mai dură reacție a fost adresată conducerii centrale, pe care Săftoiu o acuză de decizii discreționare și nestatutare. El subliniază că organizația Sector 2, sub conducerea Monicăi Anisie, senator și fost ministru al Educației în guvernul Ludovic Orban, nu a pierdut nicio alegere de când a preluat conducerea și afirmă cu obiectivitate: „REPROȘEZ conducerilor naționale PNL faptul că, în ultimii 6 ani, organizației PNL Sector 2 i s-a REFUZAT DREPTUL DE A-ȘI DESEMNA CANDIDATUL PROPRIU la alegerile locale. Ultimul primar liberal a fost Paul Popovăț, în 1996.”
Criticile lui Săftoiu vizează, în principal, modul în care conducerea centrală, în alianțe temporare cu USR sau PSD, a sacrificat candidații locali ai partidului, preferând numiri externe și decizii luate exclusiv din vârful ierarhiei. El adaugă că această strategie a dus la o scădere semnificativă a procentajelor PNL în sector, iar membrii de rând, care au muncit pentru campanii și rezultate, au fost umbriți de numiri politice controversate, chiar dacă reprezintă interesele liberale locale.
O perioadă extrem de dificilă și planuri de consolidare politică
Anularea rezultatelor pozitive în alegeri, combinată cu noile intenții de reorganizare, plasează PNL într-o situație critică, potrivit lui Săftoiu. Pe fondul unui context politic tensionat și al unor acuzații de alianțe artificiale și jocuri de interese, liderul fost îngrijorat de posibilitatea destabilizării interne și de instaurarea unor lideri din afara organizațiilor, în spiritul tradiției din trecut a partidului. În același timp, el atrage atenția asupra riscurilor pe care le implică această „decapitare sumară”: dacă aceste măsuri vor fi impuse, structurile locale riscă să se dezintegreze, iar partidul va avea mult de pierdut.
Conflictele interne escaladează după numirea lui Ciucu în rolul de coordonator al organizațiilor din București
Chestiunea pentru principalele centre de putere din PNL a devenit clară după numirea lui Ciprian Ciucu în funcția de coordonator al organizațiilor din București, decizie oficializată în decembrie 2025. În acest moment, Ciucu are misiunea de a realiza o analiză a secțiunilor din sectoarele 2, 3, 4 și 5, fiind pregătit să numească conduceri interimare dacă va considera necesar. Această mutare l-a exclus practic pe Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, care anterior avea atribuții și în Capitală.
Reacțiile din interiorul partidului au devenit tot mai critice, pe fondul temerii că acestea nu sunt decât începutul unor schimbări dure. Se vorbește despre o potențială „plantare de străini” în funcții de lideri de sector, inspirată din tradiția vechilor conducători, în încercarea de a consolida controlul și influența în teritoriu, dar care riscă să exacerbeze conflictele interne.
O amenințare explicită, dar și avertismente privind războiul politic intern
În timp ce conducerea centrală ia în calcul voturi pentru schimbări importante, Săftoiu avertizează asupra riscurilor unor atacuri necontrolate împotriva președintelui PNL sau a premierului, aspect ce poate sfârși în deteriorarea încrederii și în scăderea sprijinului electoral. În plus, tensiunile interne au fost amplificate de acuzațiile reciproce, precum cea a președintelui Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, care a declarat recent că Ilie Bolojan „a userizat PNL”, criticându-l pentru privilegierea USR și alte formațiuni mai apropiate de spectrul politic al coaliției.
În aceste condiții, viitorul organizației bucureștene și cel al PNL în ansamblu rămâne incert, fiind sub semnul unor schimbări radicale și a unei sfâșieri interne ce pare departe de a fi complet încheiată. Rămâne de văzut dacă noile măsuri vor reuși să stabilizeze partidul sau dacă, din contră, vor adânci și mai mult criza de leadership și coeziune. Un lucru este clar: în spațiul politic din București, aceste strategii interne vor avea, cu siguranță, repercusiuni și în timpul campaniilor viitoare.
