CNAS anunță reforme majore în finanțarea tratamentelor pentru boli rare, punând accent pe farmacoeconomie și transparență
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) demarează o reevaluare profundă a abordării financiare și strategice în gestionarea fondurilor destinate tratamentelor pentru bolile rare. În contextul unui sistem de sănătate tot mai complex și al presiunii crescânde din partea pacienților cu patologii speciale, instituția anunță crearea unui departament dedicat farmacoeconomiei, urmând să îmbine expertiza medicală cu cea economică, pentru a asigura o alocare mai eficientă a resurselor.
Crearea unui departament de farmacoeconomie – un pas către echilibru financiar și calitate în servicii
Președintele CNAS a explicat recent, într-un mesaj transmis la Conferința Națională dedicată Zilei Bolilor Rare, că această inițiativă vine în cadrul unei strategii pe termen lung menite să optimizeze bugetul alocat tratamentelor complexe, precum și să garanteze accesul pacienților la tratamente de ultimă generație, fără a compromite sustenabilitatea sistemului. „Am decis că e momentul ca CNAS să aibă un departament propriu de farmacoeconomie, unde colegii mei medici şi economişti să lucreze cu experţi din zona universitară, inclusiv de la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, alături de care am semnat recent un protocol de colaborare. Toate analizele realizate în cadrul noului departament, bazate pe cifre, realităţi din teren şi proiecţii, vor fundamenta viitoarele strategii şi programe finanţate în cadrul asigurărilor sociale de sănătate şi sunt convins că ne vor ajuta să ajungem la acel echilibru pe care ne-am propus să îl avem între resurse şi nevoi”, a declarat oficialul CNAS.
Deși programul de reevaluate a sistemului de finanțare nu este nou, această abordare structurată la nivelul instituției reprezintă o mișcare strategică menită să crească transparența și să pună accentul pe eficiență, în condițiile în care cheltuielile pentru tratamentele pentru bolile rare continuă să fie o componentă tot mai costisitoare pentru bugetul public.
Reînființarea departamentelor de specialitate și rolul lor în controlul cheltuielilor
Un alt pas important anunțat de conducerea CNAS vizează reînființarea comisiilor de specialitate ale instituției. Acestea vor avea un rol crucial în asigurarea unui control mai riguros asupra modului în care fondurile sunt gestionate, precum și în evaluarea corectitudinii și oportunității alocării resurselor. Potrivit liderului CNAS, dr. Horațiu Moldovan, aceste comisii nu vor suplini, ci vor completa activitatea instituției, concentrându-se pe aspecte practice precum finanțarea, reguli contractuale, control al cheltuielilor și audit medical.
„Nu putem vorbi despre extinderea accesului la tratamente inovatoare, inclusiv pentru pacienții cu boli rare, dacă nu suntem la fel de ambițioși când vine vorba de eliminarea risipei. Îmi doresc ca aceste comisii să fie un instrument de analiză şi de echilibru, să ne ajute să luăm decizii corecte şi bine argumentate, astfel încât banii contribuabililor să ajungă exact acolo unde e nevoie”, a spus oficialul. Această modificare legislativă vine în contextul în care, în ultimii ani, sistemul de sănătate din România s-a confruntat cu critici legate de gestionarea deficitară a fondurilor pentru tratamente de înaltă complexitate, cum sunt cele pentru bolile rare.
Obiective și perspective pentru pacienții cu boli rare
România are peste 6.700 de pacienți diagnosticați cu boli rare, conform statisticilor oficiale ale CNAS, iar tratamentele pentru astfel de patologii sunt, de cele mai multe ori, costisitoare și complexe. Costul mediu anual pentru un astfel de pacient atinge aproximativ 40.000 de euro, ceea ce implică o gestionare atentă a resurselor, dar și a accesului la tratament. Prin Programul Național de Tratament pentru Boli Rare, asigurații beneficiază deja de tratamente gratuite, precum și de materiale și dispozitive necesare, în conformitate cu protocoalele terapeutice aprobate de Ministerul Sănătății și CNAS.
Implementarea unui nou cadru de control și analiza aprofundată va fi esențială pentru asigurarea faptului că finanțarea acoperă în mod corect nevoile reale ale pacienților, iar risipa să fie redusă la minimum. În plus, această strategie vizează, în perspectivă, extinderea accesului la tratamente inovative și reducerea decalajelor existente față de alte sisteme de sănătate din Europa.
Cu toate aceste măsuri, CNAS pare să își manifeste clar intenția de a fundamenta deciziile financiare pe date solide, de a crește responsabilitatea și transparența în gestionarea fondurilor, și, mai ales, de a oferi pacienților cu boli rare șanse reale de a beneficia de tratamente moderne și eficiente. Rămâne de urmărit dacă aceste inițiative vor aduce schimbări concrete în accesul, calitatea și sustenabilitatea serviciilor medicale în România, începând de la planificarea bugetară până la implementarea practică pe teren.
