Reformarea administrației publice: O mare provocare pentru coaliția de guvernare
După luni de așteptări și amânări, coaliția de la Putere a dezvăluit în sfârșit proiectul de reformare a administrației publice centrale. Acesta vizează o reducere semnificativă a cheltuielilor, cu un impact bugetar estimat la minus 1,64 miliarde de lei pentru anul în curs. Proiectul promite o medie anuală de economii de peste trei miliarde de lei pe parcursul următorilor patru ani.
Discuțiile între partidele din coaliție – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale – au fost intense, fiind influențate de „Pachetul I” de măsuri economice lansat anul trecut. Premierul Ilie Bolojan a ridicat, în vara lui 2022, problema restructurării administrativ-teritoriale, menționând că peste 80.000 de posturi sunt vacante, ceea ce a generat un intens dezbatere în rândul autorităților.
Principalele măsuri ale reformei
Noul proiect preconizează o disciplină financiară mai eficientă în administrația publică, urmărind o tăiere de 10% din cheltuielile de personal. Cu toate acestea, sistemele de învățământ, cultură, sănătate și apărare sunt exceptate de la aceste reduceri. „Ne asumăm responsabilitatea de a menține calitatea serviciilor esențiale pentru cetățeni, chiar dacă acest lucru presupune ajustări în alte domenii”, a declarat un înalt oficial implicat în proiect.
Printre măsurile anunțate se numără și creșterea vârstei de pensionare pentru militari, reducerea sporului pentru doctorat în învățământ și introducerea unui sistem de salarizare bazat pe performanță în sectorul sanitar. Aceste modificări au fost întâmpinate cu reticență de angajați, unii exprimându-și temerile legate de impactul asupra calității serviciilor.
Reacții din partea societății civile
Reformele anunțate au stârnit reacții mixte în rândul societății civile. Asociațiile de pacienți și profesioniști din educație au tras un semnal de alarmă cu privire la posibilele efecte negative ale reducerilor de resurse. „Scăderea personalului și a bugetelor poate afecta grav servicii deja supuse stresului”, afirmă un reprezentant al unei organizații neguvernamentale din domeniul sănătății.
În contrast, analiștii economici și o parte din electorat salută inițiativa coaliției. „Reducerea cheltuielilor este o necesitate într-o economie ca a noastră, dar trebuie să ne asigurăm că nu compromitem servicii esențiale”, susține un economist cunoscut, evidențiind o necesitate de echilibru între austeritate și satisfacerea nevoilor populare.
Ce urmează?
Proiectul va fi pus în transparență decizională, iar implementarea măsurilor se va desfășura în intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2026. Deși coaliția de guvernare și-a exprimat intenția de a continua pe această direcție, provocările sunt multe. De la opunerea din partea sindicatelor, care vor protesta împotriva reducerilor de personal, până la evaluarea eficienței măsurilor luate, viitorul reformei rămâne incert.
Pe termen lung, este crucial ca autoritățile să comunice eficient și să colaboreze cu toate părțile implicate, pentru a asigura o tranziție lină care să nu afecteze calitatea serviciilor publice. În caz contrar, riscurile de nemulțumire populară și instabilitate politică vor pune la încercare nu doar planul economic, ci și legitimitatea coaliției.
