O echipă internațională de cercetători a descoperit dovezi ale unei schimbări genetice majore în Europa, acum aproximativ 5.000 de ani, sugerând un colaps al populației urmat de o migrație și recolonizare. Studiul, publicat recent în revista științifică Nature Ecology & Evolution, se bazează pe analiza ADN-ului antic extras din rămășițele umane găsite într-un mormânt din Franța.
Misterul declinului neolitic
Evenimentul, cunoscut sub numele de „declinul neolitic”, a reprezentat o perioadă de mari transformări în Europa. Comunitățile umane au suferit implozii dramatice, înlocuite ulterior de alte populații. Motivul exact al acestui fenomen a rămas mult timp un mister, cu diverse teorii propuse de-a lungul timpului. Un nou studiu, realizat de cercetători de la Universitatea din Copenhaga, încearcă să aducă o nouă perspectivă asupra acestui eveniment.
Cercetătorii au analizat ADN-ul antic de la 132 de indivizi îngropați într-un mormânt din Bury, Franța, descoperind o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare. „Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par a fi două populații complet diferite”, a explicat geneticianul Frederik Seersholm, autorul principal al studiului. Această descoperire sugerează o perturbare majoră care a dus la declinul unei populații și la sosirea alteia.
Declinul neolitic a avut loc în jurul anului 3000 î.e.n. În secolele precedente, populațiile crescuseră, agricultura se dezvoltase, iar tehnologia avansase. Cu toate acestea, ceva pare să fi declanșat o schimbare dramatică.
Cauzele probabile ale colapsului
Studiul a scos la iveală, de asemenea, dovezi ale unui tipar de mortalitate neobișnuit în rândul populației dinainte de declin. Mulți indivizi au murit la vârste tinere, sugerând un eveniment catastrofal. Potrivit arheologului Laure Salanova, de la Centrul Național Francez pentru Cercetări Științifice, acest tipar de mortalitate „sugerează că s-ar fi putut produce un eveniment catastrofal, cum ar fi o boală, o foamete sau un conflict.”
Oamenii de știință au identificat ADN-ul mai multor bacterii patogene în rămășițe, inclusiv Yersinia pestis (responsabilă pentru ciumă) și Borrelia recurrentis (care cauzează febra recurentă). Deși rolul exact al acestor agenți patogeni în declinul populației este încă dezbătut, prezența lor indică faptul că bolile infecțioase ar fi putut contribui la eveniment.
În plus, cercetătorii au observat o schimbare în relațiile dintre persoanele decedate. Înainte de declin, indivizii erau strâns înrudiți, sugerând o comunitate unită bazată pe grupuri familiale. După declin, legăturile au fost mai slabe și mai dispersate.
O perioadă de mari transformări
În urma declinului, cercetătorii au descoperit legături genetice puternice cu sudul Franței și Peninsula Iberică, sugerând o migrație și o recolonizare din acele regiuni către Bazinul Parisului. Datele de mediu sugerează că pădurile au început să crească din nou în această perioadă, ocupând terenurile agricole, un fenomen asociat cu o scădere a activității umane.
Descoperirile sugerează o populație supusă unor presiuni multiple, urmată de o înlocuire a populației. Deși nu este clar cât de mult se aplică acest model la scară largă, el conturează imaginea unei perioade de perturbare generalizată pe continentul european.
Sursa: Descopera
