Comisia Europeană a luat act de decizia Curții Constituționale a României referitoare la pensiile speciale ale magistraților, un subiect extrem de controversat în ultimii ani. Într-un răspuns oferit Digi24.ro, reprezentanții executivului european au confirmat că analizează cererea României de a salva fondurile blocate, respectiv suma de 231 de milioane de euro, asociată cererii de plată numărul trei din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia CCR, prin care au fost respinse sesizările privind pensiile speciale, vine ca o confirmare a argumentelor aduse de judecătorii constituționali. Această reformă era un jalon esențial, inclus în programul asumat de România și a fost suspendată în mai 2025. „România are termen până pe 28 noiembrie 2025 pentru a remedia deficiențele identificate de Comisia Europeană”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE.
Pensiile speciale, subiect de dispută
Pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor au fost întotdeauna un subiect sensibil, generând opinii divergente atât în rândul politicienilor, cât și în rândul populației. Reformatizarea acestui sistem a fost promisă, însă implementarea ei a întâmpinat nenumărate obstacole. Astfel, suspendarea jalonului în urma neîndeplinirii obligațiilor a pus în pericol accesul la fondurile europene, iar autoritățile române se găsesc acum într-o situație complicată.
Dragos Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, a subliniat că România “are dovada îndeplinirii reformei” și este pregătită să o prezinte la Bruxelles pentru a susține cererea de deblocare a fondurilor. „Putem să punem pe masă dovada îndeplinirii reformei așa cum ne-am asumat. E important să ne asigurăm că Comisia Europenă va lua în considerare acest lucru”, a declarat ministrul.
Impactul asupra finanțelor naționale
Reforma pensiilor speciale nu este doar o chestiune de conformitate cu reglementările europene, ci are și un impact semnificativ asupra bugetului național. Banii blocați reprezintă un capital esențial pentru proiectele de dezvoltare și modernizare din România. Cu toate acestea, întârzierea reformei a generat temeri cu privire la viitorul acestor fonduri.
Ministrul Pîslaru a recunoscut dificultățile întâmpinate: „Suntem în întârziere cu termenul de peste două luni, iar aceasta poate influența decizia Comisiei. Fac apel la responsabilitate și dorința de a colabora pentru a atinge standardele europene.”
Perspective de viitor
În prezent, autoritățile române analizează atent pașii următori. Premierul a subliniat că va fi organizată o întâlnire cu echipa de coordonare a PNRR pentru a discuta cum pot prezenta dovezile de reformă într-un mod care să îndeplinească așteptările Comisiei Europene.
„Ce vom face acum este să ne concentrăm pe îndeplinirea acestor sarcini și să demonstrăm că am respectat angajamentele asumate. Este vital nu doar pentru a recupera banii, ci și pentru a restabili încrederea în capacitatea noastră de a implementa reforme”, a adăugat premierul.
În concluzie, România se află într-un moment crucial, având de gestionat nu doar propriile angajamente față de Uniunea Europeană, ci și așteptările cetățenilor cu privire la justiție. Decizia Comisiei Europene va influența nu doar fundamentele economice, ci și imaginea României pe scena internațională. Următoarele săptămâni vor fi decisive în conturarea acestui peisaj.
