Investigația privind modul în care sunt repartizate locuințele și terenurile deținute de Primăria Capitalei a deschis ochii publicului asupra unor practici discutabile, în vreme ce autoritățile locale încearcă să își corecteze pașii. Anunțată ca fiind una dintre cele mai ample dezvăluiri, aceasta scoate la lumină o situație în care, de ani de zile, sistemul de repartizare a locuințelor sociale pare să fi fost subordonat intereselor politice sau personale, nu beneficiarilor cu adevărat vulnerabili.
Descinderi în lumea privilegiată a apartamentelor și terenurilor publice
După dezvăluirile făcut de publicația „Buletin de București”, s-a descoperit că Administrația Fondului Imobiliar (AFI), instituție gestionată de Primăria Capitalei și menită să asigure locuințe pentru persoanele vulnerabile, a fost folosită ca pion în jocuri de interese. Lista beneficiarilor acestor locuințe și terenuri, odată considerată informație sensibilă, a fost de mult timp ținută departe de ochii publicului, fiind păstrată doar pentru cercuri restrânse. Numele incluse în lista celor privilegiati sunt surprinzătoare: politicieni controversați precum Viorel Hrebenciuc, cântăreți ca Tavi Colen, oameni de afaceri cu conturi grămadă, dar și reprezentanți ai administrației locale, printre care Oana Soare, prim-directoarea adjunctă a AFI. În timp ce aceste privilegii continuă, bucureștenii fără resurse așteaptă încă adevărul despre modul în care li se distribuite aceste resurse.
Voturi luate pe ascuns și lipsa transparenței
Reacțiile politicienilor din Capitală sunt diverse. În timp ce unii admit existența unor probleme, alții evită să își asume vreo responsabilitate directă. Consilierul USR, Dragoș Radu, a semnalat clar că în timpul votului privind prelungirea contractelor pentru locuințele convenabile din cadrul AFI, a existat o lipsă totală de transparență: „Ni s-a cerut practic să votăm prelungirea unor contracte fără să știm exact câte locuințe sunt vizate, cine sunt beneficiarii actuali”. După discuții aprinse, perioada de prelungire a fost redusă de la cinci la doi ani, pentru a se putea face verificări, însă întrebările despre criteriile exacte de alocare rămân fără răspuns.
Lipsa decisivă a unui sistem clar și temeinic
Criticile din partea reprezentanților opoziției, dar și din partea unor membri ai majorității, sunt dure: situația locuințelor sociale nu respectă scopul pentru care au fost destinate. Laurențiu Hiohi, consilier al Forței Dreptei, a afirmat chiar că „locuințele sociale ar trebui să fie locuințe temporare pentru persoane vulnerabile, nu locuințe permanente pentru oameni cu venituri peste medie”. Aceasta consideră că actualul sistem a fost compromis de influențe politice și interese private, iar verificările ar trebui să fie efectuate cu rigurozitate prin centrale de date interconectate, asigurând astfel o trasabilitate clară a beneficiarilor.
Perspectiva politică și planurile de reformă
Discuțiile politice sunt aprinse și din cauza intenției Primăriei Generale de a forma o comisie specială pentru verificarea acestor liste. Însă, opinia unora dintre consilieri, precum Ovidiu Zară, este sceptică: „N-am văzut reportajul vostru, dar am văzut la Anca Alexandrescu, pornind de la cazul lui Ciutacu. Și-a cumpărat apartament pe firmă, el nu deține nimic pe numele lui, drept pentru care i-a lăsat apartamentul fiului său”. Zară subliniază că pentru o verificare eficientă este nevoie de o conlucrare reală cu ANAF, pentru a obține informații în timp real despre veniturile beneficiarilor, altfel procesul s-ar întinde pe ani de zile.
Întrebări fără răspuns clare și acuzații
Reacțiile publice continuă, iar unele false impresii de transparență sunt luate cu mare suspiciune. Consilierii precum Naomi Reniuț-Ursoiu critică amânarea raportului până în 2027, argumentând că această întârziere „lasă transparența sub lacăt”. Mai mult, lipsa de claritate a început să bage rădăcini în sectorul politic local, unde se cere clarificarea listelor și verificarea eligibilității celor care ocupă locuințele. În același timp, există și persoane care pun sub semnul întrebării intențiile unor administrative, acuzând tergiversări și lipsa unui control minuțios, ceea ce permite perpetuarea unor practici discutabile.
În final, vizibil din ultimele declarații și acțiuni, guvernanța de la București trebuie să facă un pas decisiv spre transparență și corectitudine în gestionarea fondului locativ. În timp ce procedurile de verificare continuă, există o convingere tot mai largă că numai o reformă reală a sistemului poate garanta dreptate pentru toți bucureștenii. Primele semnale de schimbare sunt anticipate, însă, pentru o schimbare durabilă, va fi nevoie de voință politică și de o implicare transparentă, pentru ca astfel de privilegii să nu mai fie tolerate în viitor.
Sursa: Buletin.de
