Consilierii generali din București se vor reuni joi, într-o ședință extrem deirelevantă pentru modul în care va arăta serviciul de transport public în Capitală în următoarele luni. La ordinea de zi figurează, printre alte proiecte, o propunere de majorare a tarifului pentru călătoriile cu societatea de transport în comun STB, precum și măsuri de restructurare a administrativului municipal, inclusiv desființarea unor instituții și dizolvarea unei companii municipale.
Majorarea tarifelor și impactul asupra bucureștenilor
Una dintre cele mai importante și deopotrivă controversate propuneri vizează creșterea prețuluiunei călătorii metropolitane de la 3 la 5 lei, o măsură care, dacă va fi aprobată, va avea efecte imediate asupra buzunarelor locuitorilor Capitalei. Aceasta vine în contextul pregătirii unui buget pentru serviciul public de transport, care trebuie să gestioneze costurile în continuă creștere ale operațiunilor, dar și necesitatea de a menține servicii de calitate. Potrivit unui proiect recent, această ajustare de tarif este justificată de autorități prin creșterea costurilor de întreținere și modernizare a flotei, precum și prin investiții în infrastructură, însă reacțiile din partea pasagerilor nu s-au lăsat așteptate.
Mulți bucureșteni care depind zilnic de mijloacele de transport în comun consideră această majorare un efort suplimentar, mai ales într-un an în care inflația afectează deja bugetele familiale. Reprezentanții societății STB au subliniat insistent necesitatea acestei măsuri, afirmând că în măsura în care tarifarea rămâne la același nivel, vor fi dificil de acoperit costurile de operare, mai ales în contextul creșterii prețurilor la combustibil și materiale. În același timp, însă, cetățenii se tem că această creștere ar putea duce la o scădere a numărului de călători, afectând astfel însăși disponibilitatea serviciului.
Reconfigurarea administrativă: desființări și restructurări
Pe lângă ajustarea tarifelor, ședința consiliului general include și proiecte menite să reorganizeze complet structura administrativă a municipiului. Printre măsuri figurează desființarea unor instituții și dizolvarea unei companii municipale, măsuri explicate drept necesare pentru eficientizarea cheltuielilor și reducerea birocrației. Potrivit documentelor, aceste demersuri ar urma să asigure o mai bună centralizare a deciziilor și o alocare mai eficientă a resurselor, răspunzând provocărilor financiare cu care se confruntă administrația locală.
Această reformă va include reducerea numărului de instituții subordonate și eliminarea unor structuri administrative considerate redundante. În privința companiei municipale vizate pentru dizolvare, reprezentanții autorităților explică că investițiile și proiectele acesteia vor fi preluate de alte entități, pentru a evita disfuncționalități administrative sau pierderi financiare. Deciziile urmează să fie luate și în urma consultărilor cu reprezentanții sindicatelor și ai partenerilor sociali, dar multe voci din rândul bucureștenilor și-au exprimat deja nemulțumirea față de această reorganizare.
Context și perspectivă
Criza economică globală și creșterea costurilor la nivel național și local au forțat administrațiile locale să găsească soluții pentru a-și menține serviciile esențiale. În cazul Bucureștiului, serviciul de transport public, esențial pentru mobilitatea urbană, devine tot mai dificil de menținut pe linia costuri-beneficiu, motiv pentru care majorarea tarifelor devine aproape inevitabilă pentru autorități. Însă, discuțiile din consiliu au dezvăluit și diferențele de opinie între administrație și cetățeni, mulți dintre aceștia temându-se de consecințele creșterii prețurilor.
Perspectiva pe termen scurt indică faptul că aceste măsuri vor fi supuse aprobării la ședința care va avea loc joi. În funcție de rezultatul votului, românii din București pot avea în următoarele luni o experiență diferită, atât din punct de vedere al costurilor, cât și al modului în care va arăta administrația și serviciile publice locale. În orice caz, deciziile luate vor marca un segment important din efortul administrației de a adapta capitala la cerințele actuale, în condițiile în care finanțele publice locale rămân sub presiune crescută.
