După mai bine de un an de la publicarea investigației „Maestrul Sinecurilor,” presiunea asupra jurnalisticii independente a escaladat. Alexandru Hazem Kansou, actualul administrator public al Sectorului 4 și președinte interimar al PSD Sector 4, a trimis o notificare oficială redacției Buletin de București, solicitând anonimizarea numelui său din articol, invocând prejudicii reputaționale continue și disproporționate.
Deși Kansou este o figură publică, social democrat, cu multiple funcții în administrație și în partid, reprezentanții săi au considerat că menționarea numelui său complet în cadrul investigației afectează grav imaginea și reputația sa. În notele oficiale, avocatul său subliniază că «menținerea acestei asocieri nominale produce, în prezent, un prejudiciu reputațional real, continuu și disproporționat», deși în arsenalul legal nu există condamnări penale sau proceduri active care să justifice o astfel de măsură.
Puține zile mai târziu, pe 26 martie, directorii redacției au primit o solicitare explicită de la mandatarul lui Kansou, în numele acestuia. În document, solicitantul cere ca numele său să fie ocultat în toate componentele materialului online care pot duce la identificarea directă. Se arguează că menținerea numelui complet lezează dreptul la viață privată și la demnitate, fără ca această asociere să fie fundamentată de o condamnare sau de o procedură penală în curs.
Interesant este modul în care reprezentanții social democratului cer nu doar anonimizarea numelui, ci și o serie de măsuri tehnice detaliate. În solicitarea oficială se precizează clar câte elemente trebuie modificate: titluri, subtitluri, legende, URL-uri, meta-date și chiar rezultatele interioare din sistemele de căutare ale site-ului. Ce e și mai surprinzător în aceste intervenții este posibilitatea de a utiliza inițiale, formulări neutre precum „persoana vizată” sau „fostul consilier”, pentru a evita identificarea directă.
Nemulțumirea lui Kansou față de expunerea publică survine după ce, în iunie 2025, Buletin de București a dezvăluit că politicianul a încasat aproape 65.000 de euro în același an, din multiple funcții publice și pentru susținerea unor interese în cadrul companiilor de stat. În declarațiile de avere, acesta figura cu venituri din funcții la Societatea Națională de Radiocomunicații și Societatea de Transport Voluntari, controleată de primarul PSD Florentin Pandele. În plus, averea sa include o casă, un apartament, două terenuri, bijuterii, ceasuri de lux și chiar două mașini Mercedes. La aceste bunuri, se adaugă venituri și ale soției, care a încasat peste 30.000 de euro din poziții la Primăria Sector 4 și Ministerul Familiei.
Contactat în vara anului 2025, Kansou a justificat această acumulare de venituri printr-un proces succesiv de ocupare a unor funcții publice, susținând că „în prezent ocupă doar două poziții.” În trecut, însă, a fost dat afară din PNL după ce, în 2020, a votat bugetul Capitalei contrar deciziei partidului.
Revenirea pe scena politică nu a întârziat, iar recent, Kansou a fost validat ca președinte interimar al PSD Sector 4, în urma deciziei luate de conducerea Partidului Social Democrat, în urma unei cariere caracterizate de urmărirea influenței în cercurile politice și administrative. Acest traseu, construit pe traseism și cumul de funcții, îl plasează printre politicienii cu cele mai complexe și complicate biografii din peisajul local și național.
Tensiunile interne din PNL, precum și relația sa cu foști aliați, precum baronul PNL Hubert Thuma, contribuie la conturarea profilului său. Descendența sa politică și strategică pare să fie în continuare un subiect de interes, dar și de controverse, în contextul în care presiunea pentru transparentizare și responsabilitate publică devine tot mai accentuată.
De la solicitarea de anonimizare la riscurile juridice și la violențele constante din peisajul politic și media, cazul Kansou simbolizează o luptă între dreptul la informație și dreptul la viață privată, într-un mediu tot mai bulversat de interese și influențe. Ultimele evoluții arată că, în ciuda tehnicilor sofisticate de dezinformare și manipulare, transparența jurnalistică continuă să joace un rol critic, chiar dacă uneori e însoțită de presiuni și intimidări fără precedent.
Sursa: Buletin.de
