Perspectiva privind rata dobânzii în regiunea Europei Centrale și de Est devine mai stabilă
Recent, analiștii și bancherii centrali din Europa Centrală și de Est și-au ajustat anticipațiile privind evoluția ratei dobânzii, evidențiind o tendință spre stabilitate. Presiunile inflaționiste persistente le determină pe băncile centrale să fie mai prudenți, însă, în prezent, nu se observă o discuție serioasă despre înăsprirea politicii monetare, cel puțin pe termen scurt.
BNR a luat decizia de a menține rata de dobândă la nivelul de 6,5% în ședința din 7 aprilie, iar comunicatul de presă nu indică o posibilă înăsprire a politicii monetare în viitorul apropiat. Conform analizelor, principalele explicații pentru absența unor măsuri semnificative se referă la incertitudinea crescută privind inflația, precum și la așteptările ca afectele inflației să fie temporare și influențate de factorii exogeni, cum ar fi prețurile energie și cursul de schimb.
Estimări ale analiștilor privind evoluția ratei dobânzii și inflația
Potrivit unui raport al Erste Bank, majorările de rate sunt considerate puțin probabile în perioada următoare, chiar dacă managementul lichidităților s-ar putea ajusta în funcție de evoluțiile cursului de schimb. Această poziție vine în contextul în care rata efectivă se află deja la nivelul facilității de depozit, de 5,50%, iar presiunile de depreciere ale leului pot determina unele intervenții pentru gestionarea lichidităților.
Se estimează că, pe termen scurt, BNR va varia eventual rata de dobândă cel mai devreme la ultima ședință a anului, programată pentru luna noiembrie. În această perioadă, banca centrală va trebui să analizeze atât impactul măsurilor guvernamentale de atenuare a șocului energetic, cât și comportamentul pieței din zona euro, unde se preconizează două majorări ale dobânzii de referință ale BCE până în septembrie. În același timp, analiștii anticipează o rată anuală a inflației de 5,1% la finalul anului 2026, o creștere față de estimările anterioare, influențată de scumpirile petrolului.
Impactul șocurilor energetice și al măsurilor de atenuare asupra inflației
Prețurile petrolului și gazelor naturale continuă să fie principalii factori de risc pentru evoluția inflației în România. Guvernul a implementat măsuri pentru a reduce impactul acestora asupra gospodăriilor, precum plafonarea prețului la gaze naturale și amânarea majorărilor de preț pentru produsele alimentare de bază. Cu toate acestea, prețurile la pompă pentru carburanți au crescut cu aproximativ 11% în martie față de luna anterioară, iar efectele complete ale acestor măsuri vor putea fi evaluate abia în următoarele săptămâni.
Specialiștii avertizează că, deși măsurile adoptate ar trebui să limiteze creșterea inflației în lunile de vară, șocul energetic poate menține presiuni rostire asupra indicelui de prețuri. În plus, integrarea acestor actualizări în scenariile de prognoză indică o posibilă surpriză pozitivă a inflației, însă revenirea la banda țintă a BNR în 2027 rămâne probabil compromisă dacă prețurile petrolului rămân la nivelurile actuale pentru o perioadă mai lungă.
În ceea ce privește economia, creșterea PIB-ului a fost mult sub nivelul potențial, abandonându-se chiar și scenariile de recesiune. Indicatorii de încredere pentru primul trimestru din 2026 sugerează o posibilă contracție trimestrială, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu adaugă incerteței regionale și globale, având potențialul de a încetini creșterea economică estimată la 0,3% pentru anul în curs.
Odată cu creșterea nemulțumirii consumatorilor, condițiile de pe piața muncii în scădere și salariile reale în scădere, perspectiva pentru politici de relaxare monetară devine mai plauzibilă. Totuși, stabilitatea politică fragilă, trasată de recentele tensiuni politice, ar putea afecta deciziile de ajustare a politicii fiscale și monetare în perioada următoare.
După cum a declarat banca centrală, rata dobânzii de politică monetară a fost stabilită la 6,5% în august 2024. Aceasta a fost menținută pentru a echilibra riscurile inflative și pentru a susține stabilitatea financiară, în condițiile unei economii fragile și a incertitudinii generate de contextul geopolitic.
Sursa: Economica
