BNR menține stabilitatea monetară în condițiile unei inflații în scădere lentă
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis menținerea ratelor dobânzilor și a nivelurilor rezervelor minime obligatorii la valorile actuale, pentru a sprijini stabilitatea prețurilor pe termen mediu. În ședința din 7 aprilie 2026, s-a hotărât păstrarea dobânzii de politică monetară la 6,50%, în condițiile unei inflații încă ridicate, dar trendul de descreștere lentă fiind considerat un semnal pozitiv pentru economia națională.
Decizia vine în contextul în care rata anuală a inflației a continuat să scadă, ajungând la 9,31% în februarie, față de 9,69% în decembrie 2025. Chiar dacă evoluția indică o tendință de reducere, pacea monetară a fost preferată pentru a evita o relaxare prematură care ar putea destabiliza balanța prețurilor. Totodată, ratele de dobândă pentru facilitatea de creditare și depozit au fost menținute, în condițiile unui mediu economic marcant de incertitudini crescute.
BNR investește în stabilitate și echilibru, având în vedere și evoluția ce ține cont de condițiile internaționale, inclusiv riscurile generate de conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală. Deciziile de astăzi au fost motivat și de necesitatea de a susține creșterea economică într-un climat de incertitudine, în condițiile unei activități economice în încetinire.
Context macroeconomic și influențe externe asupra politicii monetare
Pe parcursul primelor luni ale anului 2026, economia României a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV al anului anterior, iar avansul anual al PIB s-a redus semnificativ, la doar 0,2%. Însă, pe fondul unei forme moderate de stabilizare a activităților economice, anumite sectoare precum formarea brută de capital fix și exporturile au arătat semne de redresare.
Evoluția pieței monetare și a randamentelor titlurilor de stat indică, totodată, o reacție lentă la măsurile de politică monetară a BNR. În februarie, randamentele pe termen mediu și lung au continuat să scadă, dar odată cu declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, acestea au crescut din nou, reflectând o deteriorare a sentimentului investitorilor și o dificultate în menținerea stabilității financiare. De asemenea, cursul de schimb leu/euro a evoluat discret, dar a rămas într-un interval stabil, în condițiile unui sold optim al tranzacțiilor pe piața valutară.
Analizele indică o posibilă creștere temporară a inflației în intervalul martie-iunie 2026, în principal ca urmare a creșterii prețurilor la energie și combustibili, influențată de scumpirile din sectorul energetic. Această dinamică se așteaptă să fie urmată de o corecție descendentă, odată ce impactul măsurilor de plafonare și ajustare economică va fi înlăturat complet.
Impactul politicii monetare asupra activității economice și pieței muncii
Elementele de piață indică o ușoară redresare a activității economice în primul trimestru al acestui an, după o evoluție încetinită în trimestrele anterioare. Cu toate acestea, semnele de stagnare și contracție persistă în Sectore precum industria și construcțiile, unde volumul lucrărilor a înregistrat scăderi semnificative.
Pe piața muncii, tendința de diminuare a efectivului de salariați și creșterea ratei șomajului BIM la 6,2% în februarie semnalează dificultăți în absorbția forței de muncă în media actuală. În același timp, perspectivele de angajare pe termen scurt sunt în scădere conform sondajelor, subliniind un climat economic dificil pentru angajatori.
Din punct de vedere salarial, descreșterea salariului brut nominal și a costului unitar cu forța de muncă continuă, reflectând presiuni asupra consumului și asupra profitabilității companiilor. Această tendință agravează dificultățile din piața muncii și impactează consumul intern, contribuind la temerile unei recesiuni prelungite.
Ultima decizie de politică monetară a BNR, de menținere a ratelor actuale, a fost luată și pentru a limita impactul nefavorabil asupra economiei reale, în condițiile unor riscuri externe considerabile. Banca Centrală se angajează să monitorizeze atent evoluțiile, fiind pregătită să ajusteze instrumentele în funcție de noile situații generate de conflictele internaționale și de criza energetică globală.
