Bucureștiul ratează șansa de a deveni gazda Forumului Orașelor 2027 în condițiile în care demersurile oficiale au fost respinse din nou de Consiliul General
După o încercare eșuată în ianuarie, primarul general Ciprian Ciucu spera că va putea obține, printr-un proiect de hotărâre, mandatul de a depune candidatura Bucureștiului pentru organizarea Forumului Orașelor 2027, eveniment de amploare organizat de Comisia Europeană, la care participă lideri urbani din întreaga Europa. Însă, în ciuda intentionării de a face din Capitală un centru european de discuție pe teme de dezvoltare urbană durabilă, planul a fost din nou blocat, în condițiile în care ședința convocată pe 16 februarie nu a avut cvorumul necesar pentru a fi validată.
Nesiguranța administrativă și lipsa de interes a consilierilor au împiedicat votul crucial
Ședința de joi a fost ultima șansă pentru București de a îndeplini condițiile pentru a participa la procesul de selecție pentru organizarea forumului. La momentul respectiv, consilierii generali nu au fost prezenți în număr suficient pentru a asigura cvorumul de 50% din totalul membrilor, fapt confirmat de Secretarul General al Municipiului București, Georgiana Zamfir, care a explicat: „Având în vedere că nu avem cvorumul de ședință nu putem vota nici ordinea de zi și nici lua în discuție proiectul”. Astfel, proiectul de hotărâre, ce includea și desemnarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București pentru coordonarea evenimentului, nu a fost supus votului.
Primarul Ciprian Ciucu și-a exprimat intenția de a fi împuternicit pentru a pregăti dosarul de candidatură, dar această decizie urmează acum să fie amânată, în condițiile în care lipsa consensului oficial a blocat procesul democratic, iar termenul limită pentru depunerea candidaturilor, stabilit de Comisia Europeană, este 17 februarie, adică ziua următoare după ședința nevalidată.
Contextul și importanța evenimentului pentru Capitală
Forumul Orașelor este un eveniment deosebit pentru orice municipiu european, fiind organizat o dată la nouă ani și reunind oficiali din zona urbană, precum și actori importanți ai politicii de coeziune a Uniunii Europene. În mod obișnuit, evenimentul are la bază contribuții financiare semnificative din partea Bruxelles-ului, dar și din partea orașului gazdă, care trebuie să își asigure o parte din bugetul de organizare. În cazul Bucureștiului, posibilitatea de a găzdui evenimentul reprezentau o oportunitate de a evidenția dezvoltarea urbană în context european, precum și de a atrați investiții și de a dezvolta rețeaua de contacte internaționale.
În raportul de specialitate atașat proiectului de hotărâre, se sublinia că Forumul are o importanță majoră pentru gestionarea proiectelor urbane și pentru promovarea inițiativelor de dezvoltare durabilă, și nu doar ca un moment de schimb de experiență, ci și ca o platformă pentru inițiative concrete.
De ce a fost respins proiectul prima dată și ce urmează
Rezultatul dezbaterilor din ianuarie a fost unul previzibil, însă totul s-a încheiat cu o decizie politică clară. În acea ședință, 28 de consilieri au fost împotriva candidaturii Bucureștiului, în timp ce 26 s-au declarat favorabili, însă nu a fost întrunit quorum-ul necesar. Viceprimarul Adrian Vigheciu a criticat deschis această abordare, menționând: „Mie mi-ar fi rușine să participăm la acest forum, în condițiile în care noi efectiv, de 15 ani, ne târâm în a face pași în elaborarea unui Plan Urbanistic General. Nu suntem un model de bune practici.”
Această poziție, lipsa de unitate și contextul birocratic au fost decisive în blocarea candidaturii, chiar dacă edilul Ciprian Ciucu a afirmat că intenția sa este de a continua demersurile și după acest eșec, în cazul în care se va găsi o soluție pentru a obține mandatul de a depune oficial cererea.
Timpul pentru a acționa este însă limitat. Conform anunțurilor oficiale, termenul pentru depunerea candidaturilor expiră pe 17 februarie, iar după această dată, lista scurtă a orașelor candidate va fi stabilită la mijlocul lunii aprilie. În cazul în care nu va putea fi depus dosarul, Bucureștiul va pierde șansa de a se afla printre cele selectate, lăsându-și astfel o oportunitate importantă de promovare și vizibilitate pe plan european.
Peisajul administrativ și politic din Capitală se află încă într-o perioadă de incertitudine, iar următorii pași depind și de condițiile de consens din Consiliul General. În timp ce oficialii încearcă să convingă, timpul se scurge, iar capitala riscă să rateze un eveniment de amploare, ce putea deveni un punct de referință pentru dezvoltarea urbană locală și europeană pe termen mediu și lung.
