Conform Descopera: Cercetătorii de la Universitatea din Colorado, SUA, au publicat rezultatele unui studiu care analizează beneficiile educației fără acces constant la ecrane și divertisment programat, evidențiind rolul crucial al timpului nestructurat și al plictiselii în dezvoltarea autonomiei copiilor. Potrivit concluziilor, perioadele de inactivitate planificată de către adulți ar contribui semnificativ la capacitatea individului de a se descurca independent la maturitate.
Impactul timpului liber asupra funcțiilor executive
Studiul, coordonat de psihologul YUKO MUNAKATA, a urmărit comportamentul copiilor cu vârste între 6 și 7 ani, comparând activitățile ghidate de adulți cu momentele de joacă și explorare liberă. S-a constatat o corelație directă între timpul petrecut în activități neplanificate și o mai bună funcționare executivă autodirijată. Această abilitate, definită ca fiind capacitatea de a-ți stabili propriile obiective fără intervenția explicită a altcuiva, pare să nu poată fi cultivată în medii cu supervizare constantă. Cercetătorii subliniază că dezvoltarea acestei autonomii se exercită cel mai eficient în absența supravegherii directe. Funcțiile executive formate în copilărie sunt, ulterior, legate de performanța academică și de starea generală de bine pe parcursul vieții.
Plictiseala, catalizator al creativității
O cercetare anterioară, realizată de SANDI MANN, a demonstrat că adulții care au fost supuși unor sarcini monotone au manifestat ulterior o creativitate sporită. Aceasta se explică prin faptul că plictiseala, în absența stimulilor externi, obligă mintea să genereze propriul conținut. Copiii care nu au acces permanent la dispozitive electronice se confruntă frecvent cu această stare, ceea ce le stimulează imaginația. Jocurile inventate din obiecte comune sau crearea de lumi imaginare sunt, în multe cazuri, rezultatul direct al acestei forme de auto-stimulare mentală.
Reglarea emoțională și utilizarea telefoanelor
Pe de altă parte, un studiu condus de pediatrul JENNY RADESKY a identificat o legătură îngrijorătoare între utilizarea frecventă a telefoanelor pentru a calma copiii mici și o reglare emoțională deficitară. Conform cercetătorilor, liniștirea copilului prin intermediul unui dispozitiv extern nu conduce la dezvoltarea unei abilități interne de gestionare a propriilor emoții. În acest sens, specialiștii nu pledează pentru neglijarea copiilor, ci pentru găsirea unui echilibru optim între timpul structurat și cel liber, lăsat intenționat, pentru a integra beneficiile ambelor abordări fără a compromite siguranța sau dezvoltarea armonioasă a copilului.
Un studiu al Universității din Colorado, publicat pe scienceblog.com, sugerează că timpul nestructurat din copilărie, în care copilul nu este constant ghidat de adulți, contribuie la o mai bună autonomie la maturitate.
Sursa: Descopera
