Coreea de Nord pare să-şi fi schimbat recent atitudinea faţă de Iran, partenerul său tradiţional în Orientul Mijlociu. Potrivit unor informaţii publicate de agenţia Reuters, citate de surse din serviciile de informaţii sud-coreene, Phenianul încearcă să gestioneze cu atenție mesajele publice pentru a evita agravarea relaţiilor cu Washingtonul, păstrând astfel deschisă posibilitatea reluării discuţiilor diplomatice cu Statele Unite după conflictul recent din Orientul Mijlociu.
Coreea de Nord nu a trimis arme sau provizii către Iran în ultimele luni, demers considerat de experţi ca o mişcare menită să menţină flexibilitatea diplomatică, în condiţiile în care tensiunile din regiune s-au intensificat. În plus, Phenianul a evitat să emită opinii publice legate de moartea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, sau despre alegerea succesorului său, Mojtaba Khamenei.
Acest comportament diferă de cel al Chinei şi Rusiei, care au emis declaraţii frecvente în sprijinul Iranului, în timp ce Coreea de Nord a trimis doar două poziţii moderate, evitând criticile directe la adresa administraţiei de la Washington. NIS (Serviciul Naţional de Informaţii) de la Seul interpretează această atitudine ca pe o pregătire pentru evenimente diplomatice viitoare, mai ales în contextul summit-ului din mai dintre preşedintele chinez Xi Jinping şi Donald Trump.
Schimbări în discursul diplomatic al Phenianului
Kim Jong Un a semnalat recent posibilitatea discuţiilor cu Washingtonul, afirmând că nu există motive pentru care cei doi să nu ajungă la o înţelegere dacă Statele Unite recunoscând statutul Coreei de Nord de stat nuclear. În timpul celui de-al nouălea Congres al Partidului Muncitorilor, liderul nord-coreean a sugerat că o politică de deschidere ar fi posibilă dacă Washingtonul ar renunţa la politicile ostile și ar oficializa statutul nuclear al ţării.
Potrivit NIS, aceste reflecţii ale lui Kim Jong Un sunt percepute ca un semnal intenţionat, menit să menţină un nivel bun al relaţiilor cu administraţia Trump şi să pregătească terenul pentru o posibilă reluare a dialogurilor diplomatice. În acelaşi timp, Coreea de Nord se confruntă cu dificultăţi economice accentuate de criza din Orientul Mijlociu, care a întrerupt fluxul de bunuri industriale şi a crescut preţurile pe piaţă.
Apropierea de Rusia pentru obţinerea de petrol și alte resurse esențiale devine, de asemenea, o prioritate pentru Phenian, după cum arată sursele din NIS. În această perioadă, măsurile restrictive impuse de alte state sunt resimțite tot mai acut, ducând la o creștere a ratelor de schimb valutar și la dificultăți în aprovizionare.
Relațiile cu Iranul și perspectivele diplomatice
Deși Iranul și Coreea de Nord au avut de-a lungul anilor o relație apropiată, aceasta pare să fie în prezent tensionată. În ultimele luni, Phenianul nu a trimis arme sau alte materiale către Teheran, o schimbare semnalată de experți ca un efort de a păstra opțiuni deschise pentru negocieri viitoare cu SUA.
De asemenea, Coreea de Nord a evitat implicarea în declaraţii publice privind moartea liderului suprem iranian și alegerea succesorului său. În contextul acestor evoluţii, analistii consideră că Phenianul vrea să womenţină o imagine de neutralitate, pentru a nu fi perceput ca un aliat implicit al Iranului, ci mai degrabă ca un actor independent, capabil să negocieze în funcţie de interesele sale strategice.
Pentru moment, situaţia diplomatică rămâne înveşmântată în incertitudine, însă datele oficiale indică o intenţie clară a Coreei de Nord de a-şi încerca şansele de a readapta relaţiile cu Washingtonul. La 28 aprilie, Trump a anunţat că va avea, în luna mai, o întrevedere cu Xi Jinping, eveniment care, potrivit NIS, ar putea influenţa şi viitorul dialogului cu Phenianul.
Sursa: Digi24
