Conform Economistul.ro: Băncile centrale continuă să cumpere AUR, alimentând volatilitatea pieței
Băncile centrale la nivel mondial își măresc rezervele de AUR, iar Banca Coreei s-a alăturat recent acestei tendințe, marcând prima sa investiție în metalul prețios după 13 ani. Spre deosebire de achizițiile tradiționale de lingouri, banca sud-coreeană a optat pentru unități dintr-un fond tranzacționat la bursă (ETF) garantat cu AUR. În paralel, Polonia continuă să fie un jucător major pe piața aurului fizic. recent, prețul aurului a atins un maxim al ultimelor două luni, depășind 4.452 de dolari pe uncie, însă această creștere a fost de scurtă durată, prețurile retrăgându-se ulterior spre zona de 4.333 de dolari, indicând o volatilitate persistentă pe piață.
Factorii inflaționisti și impactul asupra prețului aurului
Datele privind inflația din Statele Unite au declanșat imediat creșterea prețului aurului. Rata inflației prețurilor de consum (IPC) a scăzut la 3,4% în luna iulie, comparativ cu 4,2% înregistrat în mai. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, s-a situat la 2,5% anual. Deși presiunile asupra prețurilor rămân peste ținta Fed de 2%, direcția generală este favorabilă pieței aurului. O inflație mai redusă diminuează necesitatea înăspririi politicii monetare de către Federal Reserve (Fed), ceea ce ar putea conduce la scăderea randamentelor obligațiunilor și a ratelor reale ale dobânzii. Aceasta, la rândul său, reduce costul de oportunitate al deținerii aurului, un activ care nu generează dobândă.
Slăbirea pieței muncii și implicatiile pentru politica monetară
Datele recente privind piața muncii din SUA au susținut, de asemenea, o abordare mai prudentă din partea Fed. În luna iulie, economia americană a pierdut 23.000 de locuri de muncă, iar cifrele pentru lunile mai și iunie au fost revizuite în scădere. Această combinație dintre inflația în scădere și slăbiciunea pieței muncii este, în mod tradițional, un factor pozitiv pentru AUR, sporind probabilitatea unei politici monetare mai relaxate și consolidând cererea pentru active considerate sigure. Pe de altă parte, orice depreciere a dolarului american ar face aurul mai accesibil pentru investitorii internaționali.
Riscurile geopolitice și volatilitatea prețului aurului
Un risc major pentru prețul aurului continuă să îl reprezinte prețurile energiei și evoluția situației din Orientul Mijlociu. Escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran sau noi perturbări în Strâmtoarea Hormuz ar putea duce la creșterea prețurilor petrolului și ar alimenta presiunea inflaționistă. Totuși, nu toate conflictele geopolitice se traduc automat în avantaje pentru AUR. Tensiunile internaționale pot amplifica cererea pentru active considerate sigure, dar simultan, un petrol mai scump poate accelera inflația, determinând Fed să mențină ratele dobânzilor ridicate. Această situație ar spori atractivitatea obligațiunilor în detrimentul aurului. Impactul final depinde de modul în care investitorii vor pondera temerile legate de escaladarea conflictelor în raport cu perspectiva unei inflații persistente și a unor randamente mai ridicate.
Performanța aurului pe piața românească
Investitorii din România resimt, de asemenea, volatilitatea aurului, randamentele lor fiind influențate atât de prețul metalului prețios, cât și de cursul de schimb al dolarului. În ultima lună, aurul a înregistrat o creștere de aproximativ 7,5% în dolari. În același timp, leul s-a apreciat în raport cu dolarul, cursul USD/RON scăzând de la 4,6 RON/USD la circa 4,55 RON/USD. Astfel, aprecierea leului a atenuat câștigurile, iar la conversia în moneda națională, creșterea valorii aurului a fost mai modestă, situându-se la aproximativ 6,5%.
Achizițiile băncilor centrale, un factor de susținere
Achizițiile realizate de băncile centrale rămân un motor important pentru prețul aurului pe termen mediu. În al doilea trimestru, băncile centrale la nivel global au acumulat un volum net de 289 de tone de AUR. Banca Națională a Poloniei (NBP) a fost cel mai activ cumpărător, adăugând 51 de tone la rezervele sale. La sfârșitul lunii iunie, deținerile NBP au atins 632,4 tone, plasând Polonia pe locul 10 în clasamentul țărilor cu cele mai mari rezerve oficiale de AUR. NBP intenționează să continue achizițiile, țintind 700 de tone. Banca Națională a României (BNR) deținea la sfârșitul lunii iulie 103,6 tone de AUR, cu o valoare de piață estimată la 12,67 miliarde de euro, neschimbată față de luna iunie.
Banca Coreei de Sud a investit aproximativ 250 de milioane de dolari în unități ale fondului SPDR Gold Shares, marcând prima sa investiție legată direct de AUR din ultimii 13 ani. Această achiziție nu a dus însă la o creștere a rezervelor sale fizice de AUR, care au rămas constante la aproximativ 104,4 tone din 2013.
Perspectivele pieței aurului și evenimentele cheie
Investitorii analizează dacă depășirea temporară a pragului de 4.400 de dolari pe uncie semnalează începutul unui nou trend ascendent sau a fost doar o reacție punctuală la scăderea inflației din SUA. Direcția viitoare a prețului aurului va fi influențată în principal de datele privind vânzările cu amănuntul din SUA și de evoluția randamentelor titlurilor de stat americane. O economie mai slabă și un risc redus de noi majorări ale ratei dobânzii ar susține aurul, la fel ca și continuarea achizițiilor de către băncile centrale. Principalele riscuri rămân publicarea unor date economice solide din SUA, o cerere slabă pentru obligațiunile pe 30 de ani și o nouă creștere a prețurilor petrolului. Un eveniment important va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole, din 28 august, unde investitorii vor căuta clarificări privind prioritățile Fed între combaterea inflației și susținerea pieței muncii și a creșterii economice.
Sursa: Economistul.ro
