Creștere alarmantă a cazurilor de PTSD și sinucideri în armata israeliană, pe fondul conflictului din Gaza

Israelul se confruntă cu o criză ascendentă în rândul militarilor săi, numărul cazurilor de tulburări de stres posttraumatic (PTSD) și sinucideri în rândul trupelor înregistrând o creștere alarmantă după conflictul de doi ani în Gaza. Această situație a fost confirmată vineri de oficiali ai Ministerului Apărării, indicând o problemă care depășește cu mult vulnerabilitățile tradiționale ale soldaților în zone de conflict.

Războiul izbucnit în Gaza, declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, a avut un impact devastator asupra comunității militare. În timp ce autoritățile israeliene afirmă că victoria militară a fost esențială, consecințele asupra sănătății mintale a celor implicați se acutizează, evidențiind nevoia imperativă de intervenții specializate. Creșterea procentuală a cazurilor de PTSD și a incidentelor de sinucidere a fost semnalată ca fiind semne clare ale unor traume psihologice adânci resimțite de soldații expuși efectiv pe front și celor care au gestionat traumele civili sau au fost martori la devastare.

### Încărcătura psiho-socială a războiului și lipsa suportului adecvat
De-a lungul ultimilor ani, Israelul s-a confruntat cu conflicte intense, însă războiul recent pare să fi amplificat problemele psihologice în rândul militarilor. Potrivit statisticilor preliminare, numărul cazurilor de PTSD în rândul veteranilor și chiar al celor aflați la serviciul activ a crescut cu peste 30% față de anii anteriori. Acest fenomen are la bază expunerea constantă la scene de violență extremă, pierderea colegilor și presiunea de a face față unor situații extrem de tensionate în timp real.

Experții în sănătate mintală semnalează că lipsa unei rețele de suport eficiente, precum și stigmatizarea problemelor psihologice în cadrul armatei, complică intervențiile. În condițiile în care și membri ai personalului de suport și-au exprimat nevoia de ajutor, oficialii subliniază eforturile crescute de a implementa programe de consiliere psihologică și de recuperare mentală. Cu toate acestea, numărul crescut de sinucideri arată clar că măsurile noastre nu sunt suficiente, iar sistemul are nevoie de reforme rapide și dedicate în domeniu.

### Contextul psihosocial al unui conflict cu rădăcini lungi
Conflictul israelo-palestinian, de peste un secol, a reprezentat pentru mulți soldați o bătaie de cap nu doar din punct de vedere fizic, ci și psihologic. Războiul din Gaza, însă, s-a deosebit prin intensitatea și durata sa, crescând nivelul de traumatizare în rândul celor expuși direct sau indirect situației. La aceste probleme se adaugă și presiunile sociale, politicile guvernamentale și dificultățile de a accesa servicii de sănătate mintală de calitate, într-o societate în care deschiderea spre astfel de probleme rămâne dificilă.

Administrația israeliană încearcă să răspundă acestor provocări prin măsuri de suport, însă impactul războiului continuă să se manifeste puternic. Oficialii din Ministerul Apărării sunt conștienți că pentru a reduce pe termen lung aceste riscuri, e nevoie de o abordare integrată, care să combine intervenții medicale, suport psihologic și reforme ale culturii militare. În același timp, se analizează și posibilitatea extinderii programelor de prevenție, însă răspunsurile concrete și susținute încă lipsesc.

### Perspective și provocări viitoare
Situația din Israel rămâne încinsă, iar pe măsură ce conflictul continuă să evolueze, se pare că problemele mentale ale soldaților și ale veteranilor vor avea nevoie de o atenție sporită. Centrul de decizie trebuie să găsească un echilibru între a asigura stabilitatea națională și a preveni o criză de sănătate mintală care poate avea consecințe pe termen lung.

Ultimele declarații ale oficialilor indică o intenție clară de a intensifica eforturile de a sprijini psihologic militarii, însă timpul și resursele sunt din ce în ce mai limitate. În condițiile în care războiul forțează generalii și specialiștii să compare traumele de pe front cu riscurile anxietății și depresiei, perspectivele pentru un refacere a veteranilor vor depinde, în mare măsură, de capacitatea autorităților de a implementa soluții viabile și de a oferi un sprijin real celor aflați la limita suportabilității.

Într-un peisaj geopolitic tot mai complicat, cu conflicte care persistă și traumatisme adânci, Israelul trebuie să găsească soluții care să armonizeze nevoile militare cu sănătatea mentală a celor care le poartă povara. Doar astfel se poate spera la o recuperare și la prevenirea unor tragedii umane adesea netradata pe măsura gravității lor.

Adriana Nistor

Autor

Lasa un comentariu