Pentru prima dată în istoria CCR, un judecător solicită concediu de odihnă în plină criză instituțională
Un nou episod tensionat a marcat scena Justiției din România, pe fondul crizei generate de boicotul decis de patru judecători ai Curții Constituționale ale României (CCR). În timp ce sedința de luni fusese anulată după ce acești judecători au refuzat să participe, apar și primele mișcări individuale menite să dezechilibreze și mai mult imaginea institutiei.
Cristian Deliorga, unul dintre judecătorii care au refuzat participarea la ședința crucială, și-a depus deja cerere de concediu de odihnă pentru perioada 5-16 ianuarie 2026, anunță surse apropiate situației. Sursele noastre adaugă că solicitarea a fost formulată oficial, fiind înregistrată deja în sistemul administrativ al CCR. Contactat de G4Media, Cristian Deliorga nu a dorit să comenteze motivele din spatele acestei decizii, limitându-se la a spune că „toate solicitările de concediu trebuie respectate conform reglementărilor în vigoare”.
Criza de legitimitate și precedentul unic din istorie
Această mișcare are multiple înțelesuri în contextul crizei curente. Anularea ședinței de luni, după boicotul celor patru judecători, deja zguduie percepția publică și politică despre independența și neutralitatea CCR. În mod obișnuit, această instituție, având rolul de a asigura controlul constituționalității legilor și de a garanta respectarea legii fundamentale, funcționează ca un pilon de stabilitate și echilibru în sistemul juridic.
Solicitarea de concediu de odihnă pe anul 2026, într-un interval atât de apropiat de o criză majoră, ridică însă semne de întrebare cu privire la intențiile judecătorului. În mod normal, astfel de cereri sunt gestionate conform legislației muncii și regulamentelor interne, fără a influența agendele și deciziile majore ale CCR. Însă, într-un context în care Consiliul Național de Mediere și alte autorități investighează recentul boicot, această deplasare îndepărtată în timp pare să fie mai mult decât o simplă solicitare de concediu.
Implicații politice și impact asupra sistemului judiciar
De fapt, această evoluție intervine într-un moment în care tensiunile dintre judecători și politicieni, dar și între membrii CCR însăși, ating cote maxime. De la declararea stării de conflict între forurile judiciare și cele politice, până la preocuparea pentru independența justiției, atmosfera din sistemul judiciar românesc devine tot mai poluată de interese și acuzații reciproce.
Criticii susțin că aceste demersuri și solicitări, inclusiv cele de concediu, pot fi interpretate ca semne ale unei încercări de a exercita presiuni, de a crea imaginea unei instabilități permanente sau chiar de a evita adoptarea unor decizii dificile. În plus, decizia lui Cristian Deliorga de a cere liber în anul 2026, pe fondul unei crize acute, poate fi privită ca un semnal subtil pentru criticii și actorii politici, dar și pentru public, despre intențiile și atitudinea membrilor CCR în această perioadă tensionată.
Ce urmează pentru CCR și justiție
Situația actuală provoacă deja o serie de întrebări legate de viitorul acestei instituții și de modul în care va funcționa în continuare. În timp ce outrage-ul public crește, iar lumea juridică trage semnale de alarmă, un lucru pare tot mai clar: criza de încredere între instituții, judecători și societate își va continua efectele pe termen mediu și lung.
Autoritățile și factorii de decizie anunță că vor monitoriza îndeaproape situația și vor căuta soluții pentru restabilirea legitimității CCR. Până atunci, însă, atmosfera tensionată poate genera și alte mutări care riscă să escaladeze și mai mult această criză instituțională. O decizie finală și clară va fi, cu siguranță, așteptată în zilele următoare, însă predicțiile privind evoluția situației rămân incertă.
