Un conflict din Orientul Mijlociu riscă să arunce 45 de milioane de oameni în nesiguranță alimentară, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI). Kristalina Georgieva, directorul general al instituției, a făcut declarația joi, înaintea reuniunilor de primăvară boreală care încep marți. Situația ar putea deveni chiar mai gravă, în funcție de evoluția evenimentelor.
Impactul global al crizei
Georgieva a declarat că FMI anticipează o cerere suplimentară de asistență din partea țărilor membre, estimată între 20 și 50 de miliarde de dolari. Totul depinde de menținerea încetării focului. Directorul FMI a subliniat că fără politicile economice solide implementate de majoritatea economiilor emergente, situația ar fi fost mai dificilă. Cu toate acestea, creșterea prețurilor la energie și întreruperile în aprovizionarea cu petrol, gaze naturale și îngrășăminte generează riscul de a adânci o criză alimentară, afectând cel puțin 45 de milioane de oameni.
Această cifră ar ridica numărul total al persoanelor care suferă de foame la peste 360 de milioane. Georgieva a recunoscut că, chiar și în cel mai optimist scenariu, nu va exista o revenire clară și rapidă la situația de dinainte de izbucnirea conflictului. FMI urmează să publice marți o actualizare a raportului său privind economia globală, care va ține cont de efectele conflictului. Raportul va include o gamă de scenarii, de la o normalizare relativ rapidă a situației geopolitice până la unul în care prețurile petrolului și gazelor naturale rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă, consolidând consecințele.
Reacția instituțiilor financiare
Georgieva a menționat că guvernele pot interveni în diverse moduri pentru a atenua efectele crizei, dar trebuie evitate măsuri precum controlul exporturilor sau al prețurilor. Pe termen scurt, a recomandat „așteptarea și evaluarea” evoluției situației geopolitice. Banca Mondială, într-un raport publicat miercuri, a afirmat că țările din Orientul Mijlociu au plătit deja „un cost economic imediat și grav” din cauza războiului. Se estimează o scădere de 0,6 puncte procentuale a creșterii economice a regiunii, ajungând la 1,8% în 2026.
Directorul FMI a mai avertizat că, dacă se schimbă așteptările privind inflația, băncile centrale trebuie să acționeze ferm prin majorarea ratelor dobânzilor. Chiar și în cele mai bune condiții, FMI anticipează o revizuire în scădere a creșterii economice globale. Georgieva a explicat că daunele aduse infrastructurii, perturbările lanțurilor de aprovizionare și pierderea încrederii sunt factori responsabili pentru această situație. Creșterea economică va fi mai lentă, chiar dacă pacea va dura.
Guvernele trebuie să se concentreze pe abordarea dezechilibrelor economice și pe asigurarea stabilității financiare. Georgieva a subliniat că țările importatoare de petrol și cele cu venituri mici, care au o marjă fiscală limitată, vor fi printre cele mai afectate.
Sursa: Swissinfo.ch
