Criză la „C.C. Iliescu”: operații amânate, saloane la 16°C după avaria CET Sud

Situație alarmantă în sistemul medical din București: probleme cu alimentarea cu căldură în mai multe spitale, inclusiv centre importante precum Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu, Institutul de Oncologie și Institutul Clinic Fundeni. Cauza principală este o criză energetică care a dus la scăderi semnificative ale temperaturii în unele saloane, în unele cazuri chiar sub pragul de siguranță pentru pacienți și personal medical, la niveluri de doar 16 grade Celsius.

Spitale în alertă din cauza lipsei de căldură

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat pentru presa locală că mai multe unități medicale se confruntă cu probleme grave cauzate de reducerea sau întreruperea alimentării cu căldură. „Gândiţi-vă că la CC Iliescu sunt saloane, zone, unde temperaturile ajung la 16 grade ori nu este o temperatură optimă pentru pacienți sau pentru personalul medical. Se fac internări doar că sunt temporizate cele care pot fi amânate și nu pun în pericol viața pacientului”, a explicat oficialul.

Situația este atât de delicată încât intervențiile chirurgicale care nu sunt urgente au fost amânate, pentru a evita riscul expunerii pacienților la condiții precare. Internările sunt, de asemenea, temporizate, în funcție de gravitatea cazurilor. În plus, echipe tehnice din partea distribuitorului de energie electrică acționează zilnic în aceste spitale, încercând să monitorizeze consumul și să stabilească soluții rapide pentru suplinirea căldurii, fără a pune în pericol funcționarea critică a sistemelor.

Criza energetică și impactul asupra infrastructurii spitalicești

Criza energetică din ultimele luni a avut consecințe multiple asupra sistemului public de sănătate din București. După avaria majoră de la CET Sud, care a lăsat fără apă caldă și căldură mai multe blocuri și spitale, condițiile s-au agravat, iar termenul pentru reluarea furnizării agentului termic a fost prelungit de mai multe ori. În prezent, se estimează că această situație se va rezolva abia vineri, 16 ianuarie, la ora 23:30, anunțând un weekend dificil pentru unitățile medicale afectate.

Autoritățile încearcă să gestioneze situația prin măsuri temporare, precum utilizarea instalațiilor electrice de climatizare sau de încălzire portabile, însă acestea nu pot substitui soluțiile permanente și adecvate. Sistemul sanitar, în special spitalele de urgență și cele strategice, are nevoie urgentă de investiții în infrastructură pentru a deveni mai rezilient la astfel de crize.

Viitorul temperaturilor în spitale: investiții pentru independență energetică

Ministrul Sănătății a discutat despre posibilitatea ca în viitor spitalele mari din București să fie dotate cu centrale proprii, menite să asigure independență termică în caz de criză. „Cred că ar trebui pentru anumite spitale, în special pentru cele mari, de urgență, strategice, să realizăm investiții astfel încât ele să devină independente din punct de vedere termic”, a declarat el. În contextul unei crize a apei potabile, autoritățile au realizat deja că autosuficiența energetică și infrastructura rezilientă sunt esențiale pentru funcționarea continuă a unităților sanitare în situații de urgență.

În prezent, echipele tehnice ale distribuitorilor de energie acționează de două ori pe zi în aceste spitale, iar indicatorii electrici sunt în limite stabile. Cu toate acestea, Autoritățile rămân vigilente și continuă monitorizarea situației, întrucât orice avarie sau întrerupere neplanificată poate avea consecințe grave pentru pacienți.

Este clar că în peisajul medical bucureștean, criza energetică a adus în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii, dar și necesitatea unor investiții strategice de amploare. În timp ce eforturile de gestionare a crizei sunt încă în desfașurare, perspectivele pentru o rezolvare pe termen lung implică atât consolidarea infrastructurii actuale, cât și dezvoltarea unor soluții sustenabile pentru a preveni astfel de situații în viitor. Bucureștiul are nevoie de o abordare integrată dacă vrea ca siguranța pacienților și continuitatea serviciilor medicale critice să nu mai fie puse în pericol.

Adriana Nistor

Autor

Lasa un comentariu