Tehnologie

Crize de imagine în era AI: „Încrederea e de neînlocuit”

Crize de imagine în era AI: „Încrederea e de neînlocuit”

Conform Mediafax: Inteligența artificială, partener în criza reputațională, nu înlocuitor

n Viteza cu care se propagă informația a transformat fundamental modul în care companiile și instituțiile trebuie să acționeze atunci când reputația le este pusă sub semnul întrebării. Un videoclip, o acuzație sau o informație falsă pot ajunge în câteva minute în centrul atenției publice, forțând organizațiile să reacționeze rapid, dar informat. În acest context, inteligența artificială (AI) devine un aliat valoros, nu prin preluarea deciziilor, ci prin accelerarea procesului de analiză și fundamentare a acestora. Eliza Rogalski, fondatoarea agenției Rogalski Damaschin, susține că viitorul comunicării implică o simbioză între expertiza umană și capacitățile AI.

AI-ul analizează rapid, dar nu „vede” criza

n Viteza de consum a informației de către public, amplificată de algoritmii rețelelor sociale, depășește adesea capacitatea organizațiilor de a înțelege și gestiona o situație. Rogalski subliniază că multe crize reputaționale nu izvorăsc din greșeli de business concrete, ci din amplificarea disproporționată a unor evenimente. „Astăzi, pot spune că 3 din 5 crize se întâmplă vinerea seara și că în 4 din 5 astfel de situații vorbim de o amplificare exagerată a unei situații și nu de o conduită de business eronată”, afirmă aceasta. Reacția nepotrivită, fie prin exces, fie prin inacțiune, devine astfel o cauză frecventă a escaladării problemelor.

Greșeli comune și soluții practice în managementul crizei

n Companiile ajung frecvent în situații dificile din cauza lipsei unei infrastructuri solide de management al crizei. Un simplu manual de criză nu este suficient; organizația trebuie să aibă definite clar rolurile, responsabilitățile și procedurile de acțiune în primele momente critice. Eliza Rogalski accentuează necesitatea testării practice a acestor proceduri prin simulări și traininguri, subliniind că lipsa expertizei practice în implementare poate fi fatală. Presiunea poate veni simultan din multiple direcții – presă, social media, clienți, angajați, autorități și parteneri – ceea ce impune o pregătire riguroasă.

Ce poate și ce nu poate face inteligența artificială

n Inteligența artificială excelează în procesarea volumelor mari de date și în construirea rapidă a scenariilor. Cu toate acestea, AI-ul nu poate „observa” o criză în locul oamenilor. Rolul său este de a sprijini luarea deciziilor umane, oferind o bază de analiză solidă și rapidă. Rogalski Damaschin a dezvoltat Crisis Desk AI, un instrument conceput să ofere un prim cadru de analiză în situații cu potențial impact reputațional. Acesta transpune metodologia de management al crizelor într-un format digital, generând întrebări de clarificare, identificând riscuri și propunând direcții preliminare de acțiune. Timpul câștigat prin analiză trebuie, însă, investit în implementare, comunicare și decizii umane.

Provocările noi: dezinformare și conținut generat de AI

n Mediul online, din ce în ce mai populat de conținut generat de AI și videoclipuri false, complică și mai mult peisajul. Organizațiile trebuie să învețe să reacționeze eficient în acest ecosistem înainte ca o situație să degenereze. Eliza Rogalski atrage atenția și asupra problemelor de comunicare din partea instituțiilor publice, menționând că lipsa transparenței alimentează dezinformarea și teoriile conspiraționiste, exemplificând cu modul în care autoritățile au gestionat atacul cibernetic asupra bazelor de date ale cadastrului.

Reguli de AUR în gestionarea unei crize reputaționale

n În fața unei crize, Eliza Rogalski recomandă evitarea reacțiilor pripite și organizarea răspunsului în trei etape: acțiuni imediate, pe termen mediu și pe termen lung. Celula de criză ar trebui să se întrunească regulat pentru a evalua evoluția situației și a decide momentul optim de ieșire din „codul roșu”. Companiile trebuie să respecte trei reguli esențiale: să verifice informațiile din cel puțin două surse, să nu răspundă dacă nu sunt subiectul direct al crizei și să nu ignore situația dacă sunt vizate. Managementul comunicării de criză este un proces dinamic, similar pilotării unui avion pe timp de furtună, unde informațiile se schimbă permanent.

n Reputația nu este construită de algoritmi, ci de relația dintre oameni și organizații. În era inteligenței artificiale, unde viteza informației este crucială, încrederea rămâne capitalul cel mai valoros care trebuie protejat.

Sursa: Mediafax