Parcul IOR-Titan, scena unui război pentru un teren de 12,2 hectare în ciuda verdictului instanței
Lucrurile par să fi depășit de mult simplele conflicte legale. Terenul de 12,2 hectare din Parcul IOR-Titan, despre care Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan cere anularea dispoziției de retrocedare, a devenit o ruină arsă și tăiată în mod sistematic, în condițiile în care procesul pentru clarificarea legalității actelor din 2005 continuă în Tribunalul București. Potrivit surselor, următorul termen pentru dezbateri are loc pe 27 ianuarie, dar între timp, zona s-a transformat într-un teren arid, unde natura pare distrusă fără milă.
Un teren tras pe duplicitate legală și ecologică
Terenul, amplasat între străzile Constantin Brâncuși și Liviu Rebreanu, a fost, până nu demult, o punte între copaci și vegetație, însă de la începutul anului 2022, a fost martorul a numeroase acte de distrugere. Potrivit activiștilor de mediu, peste 40 de incendii și tăieri sistematice au dus la dispariția a aproximativ 1.500 de arbori, iar ultimele exemplare de copaci maturi au fost tăiate spre sfârșitul anului 2025.
Această zonă, deși supusă unui proces juridic încă deschis, a fost folosită intens pentru acte de vandalism ecologic, fiind martori la otrăvirea și tăierea arborilor, uneori întrevuite chiar de „drujbari” angajați să distrugă cu brutalitate vegetația. În ciuda sesizărilor repetate făcute de autorități locale, inclusiv Poliția Locală Sector 3 și Garda de Mediu, distrugerile continuă.
Strategii legale și obstacole administrative
Un actor cheie în această poveste este Petre Băjenaru, moștenitorul oficial al proprietății mărturisite în acte drept Maria Cocoru, proprietară recent decedată. Acesta a preluat dosarele aflate pe rolul instanțelor și, potrivit informațiilor, are conexiuni solide în piața imobiliară din Capitală, fiind implicat în contracte de închiriere de milioane de euro pentru sediul Ministerului Fondurilor Europene, alături de firmele BASP Property SRL și BASP Ideal SRL.
Deși instanțele analizează dacă dispoziția de retrocedare a terenului a fost legal emisă, distrugerile fizice continuă, în timp ce oficialii au eșuat în a crea o bază clară pentru documentarea situației zonei. Una dintre principalele barriere în protejarea zonei o reprezintă lipsa unui Registru al Spațiilor Verzi, un angajament făcut de primarul general Nicușor Dan încă din 2020, dar încă neîndeplinit. Fără acest document, proprietarii și reprezentantul lor, Sorin Tuță, susțin că terenul nu este considerat spațiu verde, ci curți sau construcții, complicând eforturile de conservare.
Ce urmează pentru Parcul IOR
Deși soarta terenului pare deja decisă pe hârtie, în realitate, încă persistă întrebări privind viitorul zonei. Decizia tribunalului, așteptată la sfârșitul lunii ianuarie, va putea avea repercusiuni majore în modul cum autoritățile și comunitățile locale gestionează aceste spații verzi și legacy-ul ecologic al orașului. În același timp, activiștii și cetățenii continuă să fie vigilenti, în speranța că situația va fi clarificată și pentru a preveni alte acte de distrugere.
Între timp, cumpărătorii de plante „rezistente la condiții meteo diverse” de 35.000 de euro, precum cei promovați de municipalitate, ilustrează polemica despre cum se prioritizează interesul economic și comercial, adesea în detrimentul biodiversității și protecției mediului. O luptă pentru păstrarea verdeței și pentru responsabilitatea autorităților se duce, astfel, pe mai multe fronturi, cu un singur verdict încă așteptat: cel al justiției.
