Primăria Sectorului 3 a inaugurat recent Bulevardul Iuliu Hațieganu, dar verificările recente ale Curții de Conturi au arătat că acest lucru s-a făcut fără respectarea normelor legale de recepție a lucrărilor. În ciuda faptului că artera a fost dată în funcțiune în septembrie 2023, auditul public descoperă că, juridic, lucrarea nu a fost recepționată oficial de autoritățile competente, ceea ce ridică semne de întrebare asupra legalității întregului proces. În plus, diferența de costuri între suma publicată pe site-ul primăriei și cea confirmată de inspectorii decontur arată că, în realitate, proiectul a costat cu peste două milioane de lei mai mult decât s-a anunțat oficial.
Un început al scandalului a fost făcut odată cu publicația investigației „Circuitul Negoiță”, realizată în februarie 2025 de către jurnaliștii de la Buletin de București. În cadrul acesteia, echipa de investigație a arătat cum Bulevardul Iuliu Hațieganu este plin de petice, gropi și surpări, fiind departe de a fi o lucrare de calitate. În același timp, aceștia au evidențiat un circuit financiar paralel, controlat politic, care a permis cheltuirea ilegală a unor sume importante din fondurile publice, fără consultarea sau acordul reprezentanților aleși ai cetățenilor.
Raportul Curții de Conturi confirmă aceste suspiciuni, constatănd că în procesul de recepție oficială a fost încălcată legislația. Inspectorii au constat că atât Primăria Sectorului 4, cât și administrarea de facto a străzii, Administrația Străzilor București, nu au primit documentele necesare pentru validarea recepției. În mod normal, Primăria Sectorului 3 ar fi trebuit să notifice oficial Sectorul 4 și, implicit, Administrația Străzilor, despre momentul asumării lucrării, lucru care nu s-a întâmplat. În plus, raportul recomandă primarului Robert Negoiță notificarea oficială a Sectorului 4 pentru a legaliza recepția, ceea ce nu s-a făcut nici până acum.
Departe de a fi o problemă strict administrativă, discrepanța de cost este simbolul unui circuit financiar opac și posibil fraudulos. În timp ce suma afișată oficial pe site-ul autorităților indică o valoare finală a proiectului de aproape 9 milioane de lei, auditul arată că investiția reală s-ar fi apropiat de 11 milioane de lei. În plus, cheltuielile pentru reparațiile ulterioare, efectuate de primărie sub pretextul garanției, ridică semne suplimentare de întrebare asupra transparenței și responsabilității în gestionarea fondurilor publice. Aceste reparații, efectuate constant din bani publici, dovedește o altă fațetă a problemelor create de un management deficit de transparență.
Primarul Robert Negoiță a răspuns acuzelor cu un discurs care pune sub semnul întrebării orice critică, insinuând că totul a fost făcut corect și justificat prin necesitate și costuri rezonabile. Într-o intervenție recentă, edilul a afirmat, printre altele, că „n-am cum să nu spun că am văzut așa într-o publicație de rea-credință că a cheltuit Primăria Sectorului 3 opt milioane de lei pentru acest bulevard”. În opinia sa, lucrarea a fost o performanță, fiind făcută rapid și la costuri minime, deși verificările indică exact contrariul.
De altfel, ultimele dezvăluiri ale jurnaliștilor de la Recorder.ro arată că banii publici au fost folosiți pentru un proiect similar, în timp ce lucrările pe bulevardul Iuliu Hațieganu devin tot mai controversate. Investigația dezvăluie un sistem de cheltuieli și contracte încordat, evitând aprobările de la nivelul Consiliului Local, și un circuit de firme controlate politic, prin care s-au dezincronizat sumele reale cu cele oficiale.
Situația deschide în continuare întrebări despre modul în care sunt gestionate fondurile publice în Sectorul 3 și despre eventualele implicații penale legate de cheltuielile masive, fără verificare adecvată. În condițiile în care neregulile sunt confirmate și de instituțiile de control, rămâne de urmărit dacă vor fi luate măsuri concrete pentru corectarea acestor abuzuri. Până atunci, cetățenii rămân cu speranța că transparența și responsabilitatea vor deveni, în sfârșit, norme la nivel local, pentru a preveni astfel de situații de management defectuos și de corupție subtilă.
