Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă dreptul la restitutio: fostul primar Daniel Tudorache trebuie să primească înapoi bijuteriile și diamantele confiscate, încercând astfel să restabilească o situație juridică definitivată, deși condamnarea penală pentru corupție rămâne în vigoare. Decizia, pronunțată luni, aduce în prim-plan complexitatea sistemului juridic românesc în gestionarea cazurilor de corupție, dar și contradicțiile inerente în lupta împotriva faptelor de acest gen.
Problematica dosarului și condamnarea în ciuda deciziei judecătorești
Fostul edil al Sectorului 1, Daniel Tudorache, a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influență, în cazul în care a fost acuzat că a primit mită de aproximativ 11.000 de euro, reprezentând o parte dintr-un comision de 10% solicitat de nașul său, Ion Niță, de la un om de afaceri implicat în contracte cu administrația locală condusă de Tudorache. Cu toate acestea, instanța a dispus returnarea bijuteriilor și diamantele, estimate la aproape 2 milioane de euro, precum și restul sumelor nejustificate, justificând această decizie prin faptul că suma primită de fostul primar nu poate fi considerată o infracțiune, având în vedere nivelul lui de educație și circumstanțele cazului.
Chiar dacă a fost condamnat, Tudorache nu a fost privată de bijuteriile care i-au fost confiscate, inclusiv diamante evaluate unele la peste 190.000 de euro. În decizia de luni, magistrații au clarificat că disculparea sa privind acuzația de spălare de bani se bazează pe lipsa suficientei probe că sumele de milioane de euro cheltuite de el și de soția sa provin din activități ilicite, și nu din venituri legitime. Asta, deși în trecut procurorii DNA au menționat că cele două persoane dețin bijuterii și diamante de valoare extrem de mare, fără a putea justifica legal proveniența averii.
Cine și cum a fost implicat în afacerea de corupție
Contextul dosarului aduce în lumina modul în care traficul de influență și corupția au infiltrat administrațiile locale din Capitală, în perioada 2016-2018. DNA a susținut că Ion Niță, acuzat de trafic de influență, pretindea comisioane de 10% din valoarea contractelor de servicii încheiate între firmele pe care le reprezenta și instituțiile publice de la Sectorul 1. În schimbul acestor sume, Niță se angaja să intervină, atât direct, cât și prin intermediul lui Tudorache, pentru a asigura derularea favorabilă a contractelor, cu facturare corectă și actualizarea tarifelor.
Rezultatele anchetei au relevat o practică concertată între Niță și Tudorache, bazată pe presiuni și influență pentru câștigarea și respectarea contractelor de către companii private cu instituțiile subordonate Primăriei Sector 1. În plus, unele dintre aceste contracte vizau servicii de pază, precum cel al companiei Tiger Security, patronată de Bogdan Șovar, implicată în plățile suspecte și în plăți de mita indirecte.
Magistrații au mai precizat că, în cazul fostului edil, există dovezi clare în privința sumei de aproape 57.000 de lei (circa 11.000 de euro) pe care a primit-o ca parte a unui comision. Cu toate acestea, condamnarea a fost mai blândă decât se putea anticipa, fiind motivată de considerente legate de nivelul de educație și de circumstanțele speciale ale cazului.
Consecințele deciziei pentru viitorul luptei anticorupție
Decizia finală a completului de judecată de la Înalta Curte întărește ideea că, în cadrul legislației române, există posibilitatea de a diferenția între bunurile provenite din infracțiuni și cele obținute legal, chiar dacă au fost implicate fapte de corupție. Restituirea diamintelor și valorificarea lor în condițiile legii ating un echilibru delicat între dreptul de proprietate și interesele statului în recuperarea prejudiciului.
Repriza legală adusă de acest caz al fostului primar Tudorache îl plasează pe plan local ca un exemplu de situație complicată, în care lupta împotriva corupției trebuie să țină cont de complexitatea probelor, de valorile personale și de interpretările legale. În timp ce DNA și alte organisme de urmărire penală își continuă eforturile, această decizie transmite clar că, în ochii instanțelor, dreptatea trebuie să fie echilibrată, iar vorbirea legislației nu trebuie să uite nici de contextul uman și social.
Pentru viitor, se păstrează animozitățile legate de modul în care dreptul la proprietate poate fi compatibil cu lupta împotriva corupției, dar și de respectarea principiului prezumției de nevinovăție. Decizia finală de restituire a averii, inclusiv a diamantelor valoroase, oferă o perspectivă clară asupra complexității cazurilor de corupție și modul în care acestea pot evolua în instanțele românești.
