Datoria publică a României atinge un nou nivel alarmant, ajungând la peste 1.120 miliarde de lei, o creștere semnificativă față de luna precedentă. În noiembrie 2025, cifra oficială anunțată de Ministerul Finanțelor indică o urcare de la 1.116 miliarde de lei, ceea ce ridică nivelul datoriei guvernamentale ca procent din PIB la 60,2%, față de 60% în luna august. Această evoluție ridică noi semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea fiscală a țării și amplifică tensiunile din domeniul economiei și finanțelor publice.
Creșterea datoriei publice: o problemă ce depășește cifrele
În contextul economic actual, această creștere a datoriei publice nu trebuie privită doar ca un indicator statistic, ci ca un semnal clar despre situația fiscală delicată în care se află România. Potrivit datelor oficiale, datoria guvernamentală se apropie periculos de nivelul de 60% din PIB, prag esențial conform indicilor europeni, dar și un procent peste recomandările inițiale ale Uniunii Europene pentru păstrarea datoriilor sub limita de 60%. Influențele acestei evoluții pot fi resimțite pe termen lung, în special în condițiile în care costurile pentru finanțarea datoriei continuă să crească, iar urbanizarea globală și crizele economice globale afectează lichiditatea țării.
De asemenea, această creștere vine într-un context în care guvernul a continuat să adopte măsuri de susținere economică, inclusiv prin cheltuieli publice crescute menite să susțină economia în pandemie și post-pandemie. În ciuda acestor eforturi, rezultatele se reflectă și în bilanțul macroeconomic, iar majorarea plafonului de datorie și dificultățile în gestionarea finanțelor publice pot genera presiuni suplimentare asupra bugetului național.
Riscuri asupra stabilității economice și perspective pentru următorii ani
Economiștii avertizează de multă vreme asupra pericolului ca această creștere a datoriei publice să devină o povară ce fragilizează stabilitatea macroeconomică a țării. „Datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 60,2% din PIB, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității pieței și a finanțelor publice”, afirmă surse din domeniu. Dacă tendința continuă, România riscă să ajungă în situația în care serviciul datoriei consume o parte semnificativă din resursele disponibile, afectând alte investiții esențiale și penalizând creșterea economică pe termen lung.
Guvernanții trebuie să găsească echilibrul între menținerea programelor sociale și de dezvoltare și gestionarea datoriei, pentru a evita o situație de instabilitate economică. În momentul de față, perspectivele pentru următoarele trimestre indică o posibilă stabilizare a datoriei, însă riscurile externe, precum fluctuațiile piețelor financiare globale, pot accelera această tendință.
În concluzie, creșterea datoriei publice până la peste 1.120 miliarde de lei și avansul spre pragul de 60,2% din PIB indică o situație ce necesită măsuri strategice și o viziune clară pentru controlul acesteia. Într-un context economic global extrem de volatil, această evoluție amplifică necesitatea ca autoritățile să adopte politici fiscale riguroase și sustenabile, pentru a evita riscuri majore și pentru a asigura stabilitatea economică a țării pe termen lung.
