Conform G4Media: Fostul ministru al Educației, Daniel David, a atras atenția asupra decalajului dintre așteptările privind performanța elevilor la testele PISA și realitatea sistemului educațional românesc. Acesta a subliniat că este „incorect să ceri rezultate PISA fără să ai paradigma PISA în procesul educațional”, mai ales în condițiile în care predarea este focalizată pe competențe și programe școlare care nu respectă logica testărilor internaționale.
Analiza datelor PISA și decalajele din sistem
Aceste declarații vin în contextul publicării, săptămâna aceasta, a datelor PISA, care relevă un procent alarmant de analfabetism funcțional în rândul elevilor români. Peste 50% dintre aceștia nu stăpânesc competențele de bază la matematică, iar procentul celor care au dificultăți de înțelegere a textelor este de 46% la citire. Rezultatele subliniază o problemă sistemică, care necesită o abordare fundamentală.
Necesitatea alinierii curriculei la standardele internaționale
Profesorul David a explicat că, pentru a obține rezultate mai bune la PISA, este esențial ca întregul proces educațional, de la curriculum la metodele de predare, să fie aliniat cu principiile și competențele evaluate de acest test. Abordarea actuală, axată pe memorare și pe un set de competențe care nu reflectă cerințele PISA, creează o discrepanță semnificativă. Această discrepanță face ca elevii să nu fie pregătiți corespunzător pentru evaluările de tip PISA, chiar dacă obțin rezultate bune în sistemul local de evaluare.
Implicațiile pe termen lung ale analfabetismului funcțional
Analfabetismul funcțional, așa cum reiese din datele PISA, are consecințe profunde asupra integrării socio-economice a tinerilor și asupra competitivității globale a României. Fără abilități solide de citire, scriere și rezolvare de probleme, absolvenții se confruntă cu dificultăți majore pe piața muncii și în viața de zi cu zi.
Datele recente PISA indică o situație critică în educația din România.
Sursa: G4Media
