Autostrada Ploiești – Brașov, un proiect mult așteptat și la fel de mult amânat, rămâne în 2026 un simbol al dificultăților din infrastructura românească. Deși a fost declarată „prioritate” în bugetul pentru perioada 2026-2029, construcția efectivă încă se lasă așteptată, după peste două decenii de promisiuni.
Rădăcinile proiectului: din planurile lui Ceaușescu înspre fonduri europene
Necesitatea acestei autostrăzi a fost identificată tehnic cu mult timp în urmă. Primele studii datau din anii ’60, iar după Revoluție, în 1990, guvernul confirma oficial construcția. Un prim studiu de fezabilitate modern a fost realizat în 2002, pentru întregul traseu București – Brașov. De atunci, proiectul a fost reluat, rescris și promis de nenumărate ori, de-a lungul diferitelor guverne.
În anii 2000, autostrada a apărut în programul de guvernare al lui Adrian Năstase, alături de alte proiecte majore. Cu toate acestea, investițiile în infrastructură au fost minime, România reușind să finalizeze puțini kilometri de autostradă. Guvernul Tăriceanu a promis finalizarea lucrărilor, dar rezultatele au fost modeste. Guvernele Boc și Ponta au reluat tema, dar proiectul Ploiești – Brașov a rămas, în mare parte, la stadiul de studiu.
„Mă mut în cort” și alte promisiuni electorale
Unul dintre cele mai sonore episoade legate de această autostradă a fost legat de Dan Șova, ministru al marilor proiecte în guvernul Ponta. Acesta a promis că va „termina” autostrada până în 2016, mergând până la a declara că „mă mut cu cortul pe autostrada Comarnic, tot o termin până în 2016”. Licitațiile pentru tronsonul Comarnic – Brașov au eșuat, iar proiectul nu a avansat. Dan Șova a fost ulterior implicat într-un dosar de corupție.
Victor Ponta, premierul de la acel moment, a legat și el discursul politic de autostradă, afirmând că, dacă autostrada Comarnic – Brașov nu este gata până în 2016, „nu mai candidez”. Autostrada nu a fost finalizată, iar Ponta nu a mai candidat la parlamentare în 2016, pregătindu-și ulterior candidatura la președinție.
Blocaje, penalități și speranțe pentru viitor
În martie 2026, Gabriel Budescu, șeful Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), a menționat că au fost impuse penalități de 4 milioane de lei proiectantului pentru nerespectarea condițiilor contractuale. În pofida acestui fapt, autostrada Ploiești – Brașov apare ca prioritate pentru perioada 2026-2029 în strategia Ministerului Transporturilor.
Asociația Construim România (ASCORO) a acordat autostrăzii A3 Ploiești – Brașov „premiul I” pentru cea mai mare nerealizare a anului 2025. Organizația a criticat studiul de fezabilitate, considerând că prețul a fost prea mic, ceea ce a împiedicat finanțarea adecvată a investigațiilor geotehnice. ASCORO a propus rezilierea contractului cu Consitrans și relansarea licitației, cu prioritate pentru sectorul Sinaia Sud – Predeal Sud, considerat un punct critic.
În martie 2024, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, spunea că autostrada Ploiești – Brașov ar putea fi gata „în 2030… pe acolo”, la „4 ani după lansarea licitațiilor pentru execuție”. În 2026, autostrada rămâne un proiect blocat între promisiuni, studii contestate și contracte întârziate, în timp ce șoferii continuă să suporte blocaje pe DN1.
