Decizie controversată a Curții de Apel București
Curtea de Apel București a decis să amâne pronunțarea în cazul contestației formulate de avocata Silvia Uscov, vizând validitatea numirii judecătorilor Curții Constituționale Mihai Busuioc și Dacian Dragoș. Coincidență sau nu, decizia a fost luată pe 16 ianuarie, în aceeași zi în care Curtea Constituțională (CCR) se pregătește să se pronunțe asupra controversatelor pensii ale magistraților.
Amânarea a stârnit reacții variate, având în vedere că atât contestarea numirii celor doi judecători, cât și pronunțarea CCR pe tema pensiilor magistratilor, sunt subiecte extrem de sensibile, la intersecția între politica judiciară și interesele financiare ale celor din sistemul judiciar.
Contextul legal și politic
Avocata Silvia Uscov a acționat în justiție pentru a contesta numirea lui Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, pe fondul unor acuzații legate de incompatibilitatea acestora cu cerințele funcției. Aceasta susține că cei doi rezolvă probleme de fond în justiție, iar numirea lor afectează independența CCR.
Pe de altă parte, ședința din 29 decembrie 2025 a CCR, menită să discute modificările propuse privind pensiile magistraților, s-a soldat cu o nouă amânare din lipsă de cvorum. Doar cinci dintre cei nouă judecători s-au prezentat, lăsând o parte semnificativă a agenților justiției fără un răspuns clar.
Reformele propuse: O analiză detaliată
Proiectul de lege trimis spre analiză la CCR prevede modificări radicale ale pensiilor speciale pentru judecători. Dacă inițiativa va fi aprobată, un judecător s-ar putea pensiona la 65 de ani, cu o vechime minimă de 35 de ani, iar pensia calculată pe baza unei medii a salariilor din ultimii cinci ani. Preconizata aplicare a noilor reguli ar urma să se desfășoare pe parcursul a 15 ani, ceea ce ridică întrebări cu privire la stabilitatea acestui sistem în viitor.
„Aceste modificări nu doar că vor schimba modul în care sunt calculate pensiile, dar vor afecta grav independența justiției”, a afirmat unii judecători prezenți la discuțiile despre legea pensiilor.
Pe 20 octombrie, prima variantă a legii a fost respinsă de CCR din cauza lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce subliniază complexitatea problemei și impactul deciziilor asupra sistemului judiciar din România.
Tendințe și implicatii viitoare
Reacțiile din partea magistraților și a societății civile sunt variate. O parte dintre aceștia se tem că aceste reforme nu doar că ar putea desființa pensiile de serviciu, dar și că ar putea conduce la o subminare a încrederii în justiție. „Dacă aceste măsuri vor fi adoptate, justiția va deveni o simplă unealtă a statului”, a afirmat un judecător sub protecția anonimatului.
Pensiile judecătorilor, un subiect atât de discutat, aduc în prim-plan nu doar fricțiuni politice, ci și o serie de dileme morale și economice. Oricum ar decurge lucrurile, rămâne de văzut cum se va desfășura acest proces, iar 16 ianuarie ar putea avea o relevanță crucială pentru viitorul justiției în România. Judecătorii CCR vor fi nevoiți să găsească un echilibru între nevoile fiscalității și drepturile magistraților, în contextul în care așteptările publicului sunt din ce în ce mai mari.
