Conform Mediafax: Deputatul PSD Mihai Ghigiu a criticat dur proiectul legislativ împotriva dezinformării, propus de Radu Miruță, considerând că acesta prezintă „foarte multe neajunsuri” și necesită îmbunătățiri substanțiale înainte de a fi supus dezbaterii publice. Ghigiu a subliniat că terminologia utilizată în proiect este vagă și interpretabilă, exemplificând cu sintagma „conținut malițios”, a cărei definiție lipsește din textul legislativ.
Clarificări legislative necesare pentru combaterea fake news
„Proiectul domnului Miruță, din punctul meu de vedere, are foarte multe neajunsuri. De la termeni care nu au niciun sens – spre exemplu, «conținut malițios» – eu nu știu ce înseamnă, nu se descrie nicăieri”, a declarat Ghigiu în cadrul unei conferințe de presă. Deputatul a mai adăugat că proiectul nu clarifică instituțiile responsabile pentru aplicarea sa, mecanismele de acțiune și termenele în care acestea ar trebui să intervină.
Ghigiu consideră că abordarea legislativă a problemei dezinformării necesită o colaborare strânsă între toate forțele politice, specialiști din domeniu și actori interesați. „Dacă ne referim strict la partea legislativă, avem nevoie ca toate forțele politice să se așeze, specialiștii, cei care sunt interesați de subiect, să se așeze la masă și să lucrăm un proiect. Pentru că, din punctul meu de vedere, avem nevoie de un proiect legislativ, dar asta e un proiect pe termen scurt și mediu”, a explicat deputatul PSD.
Educația, soluția pe termen lung împotriva dezinformării
Pe lângă aspectele strict legislative, Mihai Ghigiu a evidențiat importanța fundamentală a educației în combaterea fenomenului dezinformării. El a atras atenția asupra necesității unei discuții ample la nivel politic, care să vizeze modul în care sunt educați tinerii și generațiile viitoare, dar și părinții acestora, pentru a face față impactului știrilor false. „Problema reală se referă la educație: Este o discuție pe care la fel ar trebui să o facem toate forțele politice, cum ne educăm tânăra generație și noile generații, dar și părinții lor, pentru a face față acestui fenomen. Pentru că ceea ce am văzut la Cluj probabil este doar începutul al impactului fake news-ului în societate”, a afirmat Ghigiu.
Acesta a amintit că efectele dezinformării s-au manifestat inclusiv în contextul anulării unor alegeri, subliniind urgența adoptării unor măsuri eficiente. Deputatul PSD a menționat că, la nivelul Guvernului, există un comitet desemnat cu sarcina de a propune soluții pentru combaterea fake news și a impactului acestora în societate.
Demersuri legislative în curs la Comisia de Educație
Mihai Ghigiu a dezvăluit că, în cadrul Comisiei de Învățământ a Senatului, este în curs de redactare un act normativ specific protejării minorilor în mediul online, inclusiv în ceea ce privește expunerea la dezinformare. Au fost deja organizate patru dezbateri cu părinți și alte părți interesate. „Dacă ne referim la zona care noi, cel puțin eu, la Comisia de Învățământ încerc să o abordez, de protejarea minorilor în online, inclusiv în ceea ce privește dezinformarea, noi suntem în proces de a redacta un act normativ. Am avut patru dezbateri cu părinți, cu toată lumea”, a precizat Ghigiu.
Acesta a confirmat existența a opt proiecte legislative pe tema combaterii dezinformării în mediul online la Comisia de Educație a Senatului, unele vizând minorii, altele societatea în ansamblu. Ghigiu a subliniat, totuși, că prioritatea principală ar trebui să fie elaborarea unui proiect legislativ de calitate. „Însă, cred că scopul principal ar trebui să fie să avem un proiect bun”, a declarat Ghigiu. Pentru implementarea rapidă a unui proiect de lege privind dezinformarea, deputatul PSD consideră esențială formarea unui grup de lucru care să includă parlamentari și reprezentanți ai instituțiilor ce vor fi responsabile de aplicarea acestuia.
Zvonul despre „ambulanța neagră” care fură copii, amplificat pe platforme precum TikTok, a stat la baza incidentului violent din Cluj, unde o ambulanță a fost atacată cu pietre, bâte și topoare de către tineri furioși. Aceste zvonuri, vechi de ani de zile, au fost exacerbate de imaginile și videoclipurile false, generate prin inteligență artificială, care au alimentat panica în rândul populației.
Sursa: Mediafax
