Arheologii din Vietnam au descoperit câțiva copii din Epoca de Piatră care sufereau de o boală bacterială gravă, similara sifilisului, iar această descoperire poate schimba modul în care istoricii înțeleg originile acestei maladii. În urma analizelor, specialiștii au identificat urme clare ale unei treponematoze congenitale pe schelete din situri datând între 4100 și 3300 de ani în urmă. Aceasta reprezintă o revelație semnificativă, deoarece până acum teoria dominantă susținea că sifilisul s-ar fi răspândit în Europa abia după contactul cu lumea nouă, odată cu exploratorii europeni.
Ce au dezvăluit dinții și oasele acestor copii antici?
Cercetătorii au examinat cu atenție scheletele, iar cele mai evidente semne ale bolii le-au fost descoperite în dinți. Dinții avuți de acești copii erau deformati, subdezvoltați sau aveau un aspect de “ros de viermi”, ceea ce indică o infecție activă sau trecută. Aceste modificări osoase și dentare sunt specifice treponematozei, o grupă de boli cauzate de bacteria Treponema pallidum, subspecii ale căreia provoacă sifilis, bejel sau framboesia.
Totodată, prezența acestei boli în rândul copiilor sugerează că infecția nu era transmisă exclusiv sexual, ci putea fi și congenitală, adică transmisă de la mamă la copil în timpul sarcinii. Dolorile și deformările osoase din schelete arată totodată că boala era debilitantă, afectând din greu starea de sănătate a celor mici.
Ce semnifică descoperirea pentru teoria originii sifilisului
Până acum, specialiștii susțineau, pe baza unor descoperiri anterioare, că sifilisul și-ar avea originea în Americi, fiind adus în Europa de către exploratori. Ideea era susținută și de teoriile care afirmau că transmiterea de la mamă la copil era specifică sifilisului, contribuind la argumentul “teoriei Columb”.
Cercetările recente vin însă să dea peste cap această teorie, întrucât descoperirea unor cazuri de transmise congenital în Vietnam indică faptul că această formă a bolii putea exista și în zone în care comunicarea cu lumea nouă nu fusese încă stabilită.
În plus, cercetătorii au analizat 304 indivizi din 16 situri arheologice din Vietnam, datând din perioada 10.000 – 1.000 ani î.e.n. Dintre aceștia, trei copii prezentau semne evidente ale bolii pe dinți și oase, fiind doi la situl Man Bac, iar unul la situl An Son. Majoritatea cazurilor erau la copiii mici, ceea ce înseamnă că infecția includea și forma congenitală, fără nicio legătură cu activitatea sexuală.
Nicola Czaplinski a afirmat că această descoperire „schimbă complet paradigma”, fiind un argument împotriva teoriei că sifilisul a fost adus în Europa în urma contactului cu Lumea Nouă. “Transmisia congenitală nu e exclusivă la sifilis”, adaugă el, ceea ce sugerează că boala ar fi avut o evoluție mai complexă decât s-a crezut până acum.
Provocările și complexitatea studiului originii sifilisului
Determinarea originii exacte a sifilisului rămâne un proces dificil, din cauza faptului că ADN-ul păstrează foarte slab urmele bolii în regiuni tropicale precum Asia de Sud-Est. Extragerea materialului genetic din schelete antice implică riscuri etice, fiind vorba de material uman considerat de mulți drept strămoșii comunităților actuale, ceea ce ridică întrebări despre intervențiile moderne asupra acestor situri.
De asemenea, Africa rămâne o zonă insuficient studiată în această privință, ceea ce face ca încă multe întrebări să fie fără răspuns. Specialista Charlotte Roberts a precizat că acest studiu „adaugă o contribuție importantă”, dat fiind numărul redus de cercetări despre bolile treponemice în regiune, dispărând astfel unele controverse din domeniu.
Unele teorii sugerează că migratiile timpurii ale populației din China în zona Vietnamului au avut un rol în răspândirea treponematozei, având legătură cu deplasările și interacțiunile dintre populațiile de fermieri și cele locale. Această ipoteză sprijină ideea că răspândirea bolii nu poate fi explicată doar prin contactul cu lumea occidentală.
Faptul că aceste boli aveau deja o prezență semnificativă în Asia cu mii de ani înainte de expansiunea europeană deschide discuții despre modul în care migrațiile umane au influențat evoluția și răspândirea bolilor infecțioase în lume.
Pentru moment, cercetările continuă, iar comunitatea științifică a anunțat că următorul studiu pe același subiect va avea loc în curând, într-un efort de a clarifica mai bine originile și răspândirea acestor maladii milenare.
Sursa: Descopera
