Drumul moților, odinioară considerat o cale cu risc mortal, pare să fie în continuare departe de a fi sigur pentru șoferii care îl traversează. Începând cu această toamnă, un nou itinerariu a câștigat o notorietate nefavorabilă, mutând astfel accentul de pe culmile munților pe rețeaua de drumuri europene, în special pe DN 1, cel mai circulat drum din România. Aceasta se întâmplă pe fondul înăspririi măsurilor legate de deschiderea Autostrăzii Moldovei, care a schimbat configurația rutieră a zonei și, implicit, organizația traficului.
### Autostrada Moldovei schimbă peisajul rutier: un nou traseu al tragediilor
După inaugurarea Autostrăzii Moldovei, traficul de pe DN 2 și DN 1 a fost redistribuit, însă impactul asupra siguranței rutiere ridică semne de întrebare. În ultimele luni, de când această autostradă a fost deschisă pentru trafic, se observă o reducere a numărului de accidente grave pe anumite segmente, dar pe DN 1 și DN 85 situația continuă să fie alarmantă. Într-un singur an, pe DN 1 s-au produs 425 de accidente, în urma cărora 48 de persoane și-au pierdut viața sau au fost grav rănite, cifre care plasează această arteră pe primul loc în topul celor mai periculoase drumuri din România.
### Riscul accentuat și condițiile de drum, principalele motive ale statisticii
Auditul traficului rutier relevă că DN 1 rămâne un traseu cu un risc major, din cauza combinației dintre condițiile de drum, viteza excesivă și infrastructura învechită. De-a lungul anilor, aceste probleme au fost frecvent semnalate de autorități și cetățeni, însă soluțiile concrete au întârziat să apară. Odată cu migrarea traficului spre autostrăzi, traficul pe DN 1 s-a intensificat, fiind aproape esclusiv utilizat de șoferi aflați în curs de tranzit sau pentru conexiuni locale.
„Pe DN 1, într-un singur an, au fost 425 de accidente, 48 de oameni [îngropiți de tragedie]” — spune un reprezentant al poliției rutiere, evidențiind gravitatea situației. În același timp, traficul intens și viteza excesivă în zonele cu virajuri periculoase continuă să fie factori declanșatori pentru evenimente nedorite. În plus, infrastructura nu a fost întotdeauna adaptată noii realități de trafic, menținând riscuri ridicate pentru toți participanții la trafic.
### Măsuri, planuri și perspective pentru reducerea accidentelor
Autoritățile au promis de ani buni modernizarea infrastructurii și implementarea de măsuri care să reducă numărul tragediilor pe drumurile naționale. Însă, nerealizarea unor proiecte semnificative de reabilitare și creștere a siguranței a dus la menținerea unui climat de pericol. În contextul acestei situații, autoritățile au început să pună accent pe monitorizarea rapidă a accidentelor și pe controale sporite în zonele cu risc crescut.
Recent, s-au anunțat planuri pentru extinderea și consolidarea infrastructurii DN 1, precum și amplificarea campaniilor de conștientizare a șoferilor cu privire la riscurile de pe această rută. În plus, se caută soluții pentru reducerea vitezei în zonele periculoase și pentru refacerea marcajelor și a iluminatului stradal, în speranța reducerii numărului de accidente și a pierderilor de vieți omenești.
Ultimii ani au demonstrat că, odată cu schimbări majore în infrastructură, și riscurile pot fi gesturate dacă resursele sunt alocate eficient și dacă implementarea măsurilor de siguranță este riguroasă. În timp ce autostrada Moldova deschide un nou capitol al infrastructurii rutiere, drumul vechi — DN 1 — continuă să fie o provocare majoră pentru autorități și un pericol constant pentru participanții la trafic. Rămâne de văzut dacă, în viitorul apropiat, se vor face pasii necesari pentru a diminua aceste riscuri și pentru a asigura o circulație mai sigură pentru toți românii.
