Controverse în sănătate: Premierul Bolojan propune legarea medicilor de țara natală
Declarațiile premierului Ilie Bolojan, care sugerează că medicii ar trebui să rămână în România pentru o perioadă de câțiva ani după absolvirea studiilor medicale, au stârnit reacții ample în rândul oficialilor din domeniul sănătății. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor, a atenționat că este dificil să impui astfel de obligații în contextul legislației europene privind libera circulație a muncitorilor.
„Este complicat să îngrădești dreptul unui cetățean al Uniunii Europene la liberă circulație pe piața muncii”, a afirmat Poiană într-un dialog cu HotNews. Ea a subliniat că, în general, medicii rezidenți nu beneficiază de posturi păstrate pentru momentul în care termină pregătirea. Situația devine și mai complicată pentru cei care nu au garanția unui loc de muncă la finalizarea rezidențiatului, așa că mulți aleg să plece în străinătate sau să se angajeze în sistemul privat.
Argumentele liderului profesional al medicilor
Poiană consideră că, deși propunerea premierului poate avea o bază în ceea ce privește spitalele mici care au blocat posturi în așteptarea specialiștilor, aceasta nu ar trebui extinsă la toți medicii. „Acolo unde se blochează un post, ar trebui ca medicul să rămână o vreme, dar nu pe viață. Ar fi firesc să rămână o perioadă limitată”, a declarat ea.
Situația absolvenților de medicină este problematică, având în vedere că România formează anual aproximativ 7.000 de medici, dintre care doar câțiva rămân angajați în sistemul public. „Din fața unui examen de specialitate, puțini ajung să-și găsească un loc de muncă în spitale, mai ales în cele mari și aglomerate din orașele mari”, a precizat Poiană.
Condiții necesare pentru atragerea medicilor
Pe de altă parte, Poiană a subliniat că este esențial ca statul să ofere condiții de muncă atractive. „Tinerii medici nu pleacă neapărat pentru a căuta o viață mai bună, ci pentru că în spitalele mici nu găsesc standardele pe care le așteaptă”, a spus aceasta. Crearea unui mediu de lucru adecvat, cu infrastructură corespunzătoare și sprijin pentru dezvoltarea profesională sunt pași cruciali în atragerea tinerilor medici.
Mihail Marcu, CEO-ul MedLife, a adăugat că mutarea medicilor în zone rurale nu poate fi impusă de autorități. „E ca în principiul vaselor comunicante; dacă nu există infrastructură, medicii nu vor fi atrași”, a explicat el, subliniind că alegerea medicilor se bazează pe mulți factori, inclusiv calitatea vieții și a locului de muncă.
O abordare mai complexă a problemei
Cătălina Poiană a atras atenția asupra diversității situațiilor în care se află tinerii medici. Cei mai mulți dintre aceștia aleg să lucreze în sistemul privat, unde pot beneficia de un program de lucru mai flexibil. „Mulți preferă policlinicile unde nu sunt obligati să efectueze gărzi și unde pot avea un echilibru între viața profesională și cea personală”, a explicat ea.
De asemenea, tinerii medici care nu beneficiază de un loc de muncă garantat au opțiunea de a aștepta concursurile organizate de spitale, sau, din păcate, pleacă în străinătate. Această tendință contribuie la deficitul de personal medical din România, fapt menționat și de premierul Bolojan, care a recunoscut că din 7.000 de absolvenți anual, doar o mică parte ajung să lucreze în sectorul public.
În acest context, dezbaterile despre politicile de remunerare și condițiile de muncă rămân esențiale. Cu toate acestea, impunerea unei obligații de ședere în țară nu pare a fi o soluție viabilă fără a aborda și alte aspecte fundamentale.
