Revenirea oamenilor spre Lună prin programul Artemis marchează o etapă semnificativă în explorarea spațială, reprezentând nu doar un pas tehnologic, ci și o oportunitate pentru Europa, în special pentru România, de a-și reafirma prezența în domeniu. Într-un interviu acordat Mediafax, Dumitru Prunariu, primul astronaut român și unul dintre cei mai respectați specialiști în spațiu din țară, vorbește despre importanța acestei misiuni și despre rolul viitor al României în programelor spațiale europene.
Revitalizarea explorării lunare și importanța Artemis 2
Victor Stephanovici îl întreabă pe Prunariu despre semnificația misiunii Artemis 2, care readuce oamenii pe Lună după mai bine de jumătate de secol. Cosmonautul amintește că astronauții implicați nu au fost născuți în timpul ultimelor misiuni Apollo, subliniind că programele spațiale au avut mereu o durată lungă și au fost influențate de alte priorități, precum programul navetei și Stația Spațială Internațională. Totuși, această revenire semnalează începutul unei noi etape pentru explorarea planetară, afirmă el.
Dumitru Prunariu vede Luna ca un intermediar, nu ca un scop în sine. „Acolo se vor construi baze umane permanente și se vor desfășura activități de explorare a solului și subsolului lunar”, susține el. Aceste investiții vor permite dezvoltarea tehnologiilor pentru misiuni mai îndrăznețe, precum cele către Marte. În plus, el consideră că Luna este o etapă necesară pentru învățarea și testarea celor mai eficiente sisteme de supraviețuire în spațiu, înainte de a porni spre Planeta Roșie.
Prunariu remarcă, însă, costurile uriașe ale programului Artemis. Inițial, estimările indicau aproximativ 500 de milioane de dolari pentru lansarea unei rachete, însă în prezent acestea au crescut la peste patru miliarde de dolari. Costurile ridicate, în condițiile în care sectorul privat devine tot mai activ, reprezintă o provocare pentru susținerea continuă a acestor misiuni, mai adaugă el.
Sectorul privat și inovația tehnologică în spațiu
Întrebat despre diferențele dintre programele spațiale din trecut și cele de acum, Prunariu afirmă că investițiile private joacă un rol tot mai important. Companiile precum SpaceX și Blue Origin dezvoltă rachete reutilizabile, reducând semnificativ costurile lansărilor. El menționează că SpaceX realizează circa 84% din lansările comerciale de sateliți din lume, iar NASA a început să adapteze modelul, preferând să închirieze spațiu pe stații construite de companii private, în loc să le construiască singură.
Tehnologia navelor spațiale s-a schimbat radical, afirmă Prunariu. Pe vremea sa, nu existau computere de bord avansate. În locul acestora, exista doar un calculator electromecanic și un mic calculator de buzunar pentru calcule rapide, în timp ce sistemele actuale sunt complet digitalizate și controlate de pe ecrane.
Provocările legate de misiuni precum Artemis 2 sunt multiple. După cum explică el, una dintre cele mai mari dificultăți o reprezintă lansarea propriu-zisă, care trebuie să fie sigură și să funcționeze perfect. În 2022, misiunea Artemis a fost amânată de mai multe ori din cauza unor probleme tehnice, iar și scutul termic al capsulei Orion a înregistrat dificultăți la reintrarea în atmosferă, implicând retuşuri și teste suplimentare.
Provocările și percepția asupra spațiului
Pentru echipaj, imponderabilitatea nu este atât de plăcută precum pare, explică Prunariu. Modificările în organism, disconfortul muscular și radiațiile sunt doar câteva dintre problemele întâmpinate în timpul zborului spre Lună. O misiune de aproximativ zece zile impune o adaptare rapidă și recuperare după revenirea pe Pământ.
La fel de impresionant, spune el, este efectul pe care îl are vederea Pământului din spațiu. Astronauții experimentează așa-numitul „overview effect”, care îi face să vadă planeta ca pe un întreg unitar, fără granițe și cu o fragilitate tot mai evidentă. După această experiență, perceptionea asupra planetei devine diferită, afirmă Prunariu, și înțelegem importanța protejării acesteia.
România poate avea un rol mai activ în programele spațiale europene, afirmă Dumitru Prunariu. În prezent, însă, nivelul implicării românești este limitat, iar reducerea contribuțiilor la Agenția Spațială Europeană limitează și oportunitățile de dezvoltare. Totuși, anumite state europene și-au crescut participarea, ceea ce poate fi o oportunitate pentru România în viitor.
Dumitru Prunariu spune, însă, că dacă ar avea 30 de ani și i s-ar oferi o misiune spre Lună sau Marte, ar opta pentru destinul marțian. În prezent, însă, el consideră că o misiune pe Lună ar necesita o pregătire medicală și antrenament temeinic.
Programul Artemis 2, prevăzut pentru sfârșitul anului 2024, va reprezenta un punct de reper pentru explorarea spațială europeană. Aceasta nu este doar o încercare tehnologică, ci și o șansă pentru România de a se implica mai mult în proiecte și cercetări care să contribuie la această nouă eră a lumii spațiale. La data de 20 noiembrie 2024, NASA plănuiește să lanseze această misiune, marcând astfel reluarea fiind a explorării umane în apropierea Lunii și, eventual, mai departe, către Marte.
