Conform Digi24: Ministerul Finanțelor anunță semne de stabilizare a economiei românești după ce datele Institutului Național de Statistică (INS) au arătat o stagnare a Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul al doilea din 2026 față de perioada anterioară. În comparație cu același trimestru din 2025, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,4% pe serie brută și de 2% pe serie ajustată sezonier. Pe ansamblul primelor șase luni ale anului, economia s-a contractat cu 0,8% pe serie brută și cu 1,6% pe serie ajustată sezonier.
Investițiile din fonduri europene, un motor de creștere
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că aceste date indică o temperare a contracției economice și apariția unor semnale de îmbunătățire în sectoare cheie. El a subliniat accelerarea investițiilor finanțate din fonduri europene, care au crescut de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei în prima jumătate a anului, reprezentând un avans de 56%. Aceste investiții se reflectă în evoluția favorabilă a sectorului construcțiilor și a proiectelor de infrastructură, acestea din urmă având potențialul de a reduce costurile logistice și de a îmbunătăți conectivitatea.
Contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu ultimul trimestru al anului trecut, pe fondul unei dinamici mai temperate a importurilor și a unei creșteri a exporturilor. Această evoluție este susținută și de reducerea deficitului extern. În primele cinci luni ale anului, deficitul de cont curent s-a diminuat cu 5,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, iar deficitul comercial cu bunuri a scăzut cu 3,9%, în timp ce exporturile au crescut cu 2,3%.
Dezinflația și perspectivele economice
Pe lângă investiții și exporturi, Ministerul Finanțelor indică și o traiectorie descendentă a inflației ca un alt semnal pozitiv. Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie. Se anticipează o accentuare a dezinflației începând cu luna august, ca urmare a estompării efectelor de bază ale măsurilor fiscale adoptate în anul precedent. La acest proces contribuie și încetinirea consumului și a dinamicii salariale. Cu toate acestea, inflația rămâne la un nivel ridicat, iar tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale la energie continuă să reprezinte riscuri.
O schimbare a modelului de creștere economică
Guvernul vede în actuala perioadă de ajustare o oportunitate pentru o schimbare a modelului de creștere economică a României. Se dorește ca investițiile, productivitatea și competitivitatea externă să capete o pondere mai mare, în detrimentul dependenței de consum, care în trecut a fost asociată cu deficite fiscale și externe ridicate. Alexandru Nazare a subliniat că o creștere economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil.
Sursa: Digi24
