Conform G4Media: Ministerul Educației, pe rolul căruia se află un dosar complex ce vizează legalitatea titlului de doctor obținut de șeful Serviciului de Informații Externe (SIE), Gabriel Vlase, nu a exercitat dreptul de a depune un recurs împotriva suspendării judecății. Procedura, demarată de Vlase pentru verificarea tezei de doctorat din 2010, suspectată de plagiat, a fost suspendată în noiembrie 2025, în urma unei cereri formulate de acesta către Curtea Constituțională.
Acțiunea lui Vlase în instanță
Gabriel Vlase a contestat în instanță, la Curtea de Apel București, procedura administrativă prin care a obținut titlul de doctor de la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Lucrarea sa a fost anterior subiectul unor investigații de presă care au semnalat posibile cazuri de plagiat. Instituția de învățământ superior unde a obținut titlul este subordonată Serviciului Român de Informații (SRI).
În acest context, Vlase a solicitat verificarea procedurii de acordare a titlului de doctor de către instanță. Două publicații, în 2018 și 2024, au dezvăluit existența unor pasaje din lucrarea sa care ridicau semne de întrebare privind originalitatea. Comisia de Etică a Academiei SRI respinsese o sesizare anterioară, invocând o decizie a Curții Constituționale care împiedica analiza pe fond a unor teze deja validate.
Sesizarea Curții Constituționale și lipsa recursului
În cursul procesului la Curtea de Apel București, Gabriel Vlase a obținut și validarea cererii sale de sesizare a Curții Constituționale. Aceste sesizări vizează prevederi din Legea învățământului superior referitoare la analiza plagiatelor și la obligațiile instituțiilor în cazurile confirmate. Au fost contestate articole care stipulează modul de formulare a sesizărilor către comisiile de etică universitară și criteriile de admisibilitate.
De asemenea, au fost vizate prevederi care obligă rectorul sau Ministerul Educației să inițieze acțiuni în contencios administrativ pentru anularea diplomelor de doctor în cazul tezelor plagiate, odată ce acestea au intrat în circuitul civil și au generat drepturi. Ministerul Educației s-a opus oportunității sesizării CCR, însă instanța a admis cererea, suspendând judecata cauzei.
Minuta instanței din 13 noiembrie 2025 a stipulat că, deși soluția privind sesizarea Curții Constituționale nu este supusă recursului, Ministerul Educației avea dreptul să formuleze o cale de atac împotriva suspendării judecății dosarului. Cu toate acestea, aproape zece luni mai târziu, Ministerul Educației nu a exercitat acest drept.
Poziția ministerului educației
Contactat de G4Media.ro, Ministerul Educației a transmis un răspuns în care a invocat că în cauză nu a fost pronunțată o sentință de fond susceptibilă de recurs. Instituția a precizat că a depus diligențele necesare pentru apărarea în instanță și a invocat excepția inadmisibilității cererii de sesizare a Curții Constituționale, soluție respinsă ca fiind fără cale de atac.
Ministerul a subliniat că, în prezent, nu există nicio obligație de executare a unei sentințe sau de plată către reclamant, judecata dosarului nefiind soluționată. Declarația oficială a menționat că Ministerul va acționa conform Codului de procedură civilă după soluționarea fondului cauzei, în funcție de decizia instanței. Dosarul a ajuns la Curtea Constituțională pe 23 decembrie 2025 și se află în faza de raport. În ultimul an, Ministerul Educației a fost condus de mai mulți miniștri.
Sursa: G4Media
