Diverse

Eroul neînțeles: sindromul falsului geniu

Eroul neînțeles: sindromul falsului geniu

Conform Gazeta Sporturilor: FCSB, ÎN PLIN DEZASTTRU: NEPREGĂTIREA, NOUA NORMĂ PE BANCHETUL TEHNIC

Situația de la clubul FCSB atinge cote alarmante, dezvăluind o realitate în care lipsa de pregătire a devenit regula, nu excepția. Recentul scandal generat de numirea și ulterior evoluția antrenorului Marius Baciu subliniază o problemă cronică la nivelul conducerii, care pare să ignore fundamentalele managementului sportiv.

„L-am pus acum o oră” – Stilul de numire

Pe 19 mai, decizia numirii noului antrenor al campioanei a fost anunțată de Gigi Becali cu o lejeritate remarcabilă, similară cu cea a unei achiziții minore. Marius Baciu, proaspăt ieșit din studioul TV unde a activat ca analist alături de Mihai Stoica, a fost instalat pe bancă. Contractul a fost semnat pe un an, iar a doua zi acesta era deja pe teren, fără o perioadă de acomodare sau evaluare riguroasă.

CV-ul lui Marius Baciu, ce include experiențe la Daco-Getica, Turris Turnu Măgurele, apoi în afara țării la echipe precum Sohar, Al-Taqadom, Al-Arabi, Al-Nahda și, mai recent, ca director tehnic la Păușești-Otăsău, nu poate califica peste noapte un antrenor pentru o echipă cu pretenții europene. Această promovare bruscă, la doar doi ani după ce clubul ajungea în optimile Europa League, devine caraghioasă în contextul așteptărilor ridicate.

Umilința cu Auda și reacția defensivă

Rezultatul dezastruos de 3-7 cu Auda, într-un context european, ar fi declanșat în orice club normal un proces de analiză profundă, eventual o demisie sau o discuție serioasă despre responsabilități. La FCSB, însă, reacția a fost pe dos. Antrenorul Baciu a declarat că telefonul său este plin de mesaje de încurajare, lăudându-l pe Mihai Stoica drept „un erou”.

La rândul său, Mihai Stoica a adoptat o poziție defensivă, punând sub semnul întrebării rolul staff-ului, gestionarea gafelor individuale și influența arbitrilor. Observația pertinentă este că MM Stoica nu îl protejează pe Baciu din solidaritate autentică, ci mai degrabă pentru a se alinia cu viziunea patronului. Nu s-a remarcat nicio laudă la adresa muncii sale, contrastând cu atitudinea afișată în trecut față de alți antrenori. Aceasta pare mai degrabă o strategie de supraviețuire comună într-o situație precară.

Lipsa direcției și scuza omogenității

De la eliminarea europeană, echipa FCSB pare să funcționeze din inerție, fără o direcție tactică clară. Rezultatele recente, precum un 2-2 chinuit acasă cu Farul și un 0-0 tern în deplasare la Sfântu Gheorghe, pe fondul fluierăturilor suporterilor, confirmă această impresie. Nu se conturează un plan articulat, nici în construcție, nici în recuperare. Jucătorii par să improvizeze, lipsiți de o ghidare limpede de pe bancă.

Scuza oficială invocă dificultățile legate de transferuri întârziate, lipsa unui cantonament eficient și decalajul fizic. Aceste aspecte sunt parțial reale, dar servesc mai mult ca un scut pentru a evita diagnosticul real: lipsa de pregătire a staff-ului tehnic.

Ce se poate cere de la Marius Baciu

O simplă demisie nu ar rezolva problema fundamentală a clubului. O astfel de mișcare ar fi doar o formalitate, o ieșire ușoară. Ceea ce i se poate cere lui Marius Baciu, deși este mult mai dificil, este să înceapă să manifeste îndoieli. Să solicite analize tactice amănunțite, să revadă meciurile pentru a înțelege cauzele eșecurilor și să resimtă teama de a fi nepregătit. Îndoiala nu este o slăbiciune, ci un semn de respect față de meserie, mai ales atunci când aceasta nu este încă stăpânită în totalitate. Totuși, la Sfântu Gheorghe, Marius Baciu a fost surprins zâmbind după al treilea meci consecutiv dezamăgitor, afișând o atitudine nepotrivită contextului.

Sursa: Gazeta Sporturilor