Făina industrială, mai mult decât un banal ingredient de cozonaci și pâine, ascunde în spatele ei o realitate mai puțin cunoscută despre procesul de fabricație, care influențează direct valoarea nutritivă a produsului final. În timp ce consumatorii și-au format deja anumite obiceiuri alimentare, puțini știu adevărul despre modul în care această făină este obținută și ce componente esențiale din bobul de grâu dispar în timpul procesului de măcinare.
Procesul industrial de măcinare: între tradiție și tehnologie modernă
Pentru mulți, făina este doar un ingredient de bază în bucătărie, însă în spatele acesteia se află un proces complex, modernizat pentru eficiență și durabilitate economică. În procesul tradițional de măcinare, bobul de grâu era spart și răzuit cu grijă, păstrând cât mai mult posibil componentele native ale seminței. În schimb, în cadrul industriei moderne, măcinarea a devenit un proces rapid, în care coaja bobului, cunoscută sub numele de tărâțe, și germenele sunt separate de partea principală, adică endospermul, bogat în amidon.
Această separare nu este întâmplătoare, ci o decizie de business menită să prelungească durata de păstrare a făinii și să reducă riscul de râncezire. Germenele, considerat un concentrat natural de micronutrienți precum vitaminele B, E, acidul folic și minerale precum zinc și fier, este eliminat din producție pentru a preveni oxidarea și pentru a crește termenul de valabilitate al produsului finit. Astfel, se obține o făină albă, fină, ce pare mai atrăgătoare pentru consumatorii care preferă o textură ușor de folosit, însă la costul pierderii unor componente esențiale pentru sănătate.
Impactul eliminării germenului și tărâțelor asupra sănătății populației
Eliminarea germenului și a tărâțelor din făină are consecințe directe asupra valorii nutritive a produsului. În esență, această practică a dus la reducerea semnificativă a aportului de micronutrienți esențiali în alimentație, chiar dacă, aparent, făina albă pare mai curată, mai ușor de digerat. Studiile arată că consumul regulat de astfel de produse poate duce la deficiențe nutriționale, mai ales în zonele în care alimentația nu este diversificată, iar alimentele fortificate sunt rare.
Pe de altă parte, unele inițiative și producători s-au orientat către alternative mai sănătoase, precum făina integrală, care păstrează tărâțele și germenele, fiind, astfel, o sursă naturală de fibre și micronutrienți. Totuși, consumatorii trebuie să fie conștienți că produsele 100% integrale pot avea un gust diferit și o textură mai densă, ceea ce necesită uneori ajustări în modul de preparare sau consum.
De ce se menține această practică și ce perspective există?
Deși conștientizarea asupra importanței conservării germenului și tărâțelor a crescut în ultimii ani, industria alimentară rămâne fidelă procesului de separare pentru a satisface cererile de produse mai “curate” și mai apropiate de convenție. La nivel global, însă, se înregistrează o tendință clară către alimente mai naturale, mai riche în micronutrienți, ceea ce ar putea impulsiona și în România schimbări în modul de fabricare.
În plus, pe fondul creșterii interesului pentru sănătate și prevenție, tot mai mulți consumatori caută alternative naturale și mai nutritive. Momentan, însă, majoritatea făinii de pe piață rămâne una rafinată, lipsită de germen și tărâțe, ceea ce subliniază necesitatea unei conștientizări și, eventual, a unei reglementări mai stricte în domeniu.
În timp ce industrie caută metode de a îmbunătăți calitatea și valoarea nutritivă a făinii, perspectivele pentru un viitor mai sănătos par promițătoare. Consumatorii devin tot mai informați și exigenți, iar pe termen lung, aceasta poate determina schimbări sustenabile în procesul de fabricație, favorizând inclusiv produsele integrale sau fortificate care să păstreze mai bine beneficiile naturale ale bobului de grâu.
